Patru zile de depreciere pentru leu

Radu GEORGESCU_
Poziţiile de protecţie pe care le iau investitorii înainte de finalul anului în cazul monedelor de la marginea zonei euro se reflectă într-o depreciere a acestora. Dacă săptămâna trecută cursul euro mai cocheta cu nivelul de 4,86 lei, reducerea ofertei comerciale de valută a produs scăderea monedei naţionale, care a înregistrat patru şedinţe consecutive de depreciere. Cursul euro a urcat marţi de la 4,8735 la 4,8743 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile se realizau în culoarul 4,873 – 4,877 lei. Ratificarea de către Donald Trump a planului de relansare a economiei SUA, în valoare de 900 de miliarde de dolari, a relansat apetitul pentru risc iar euro a crescut la 1,2208 – 1,2258 dolari. Aceasta a făcut ca media monedei americane să coboare marţi de la 3,9904 la 3,9797 lei. Moneda elveţiană se aprecia uşor, la 1,084 – 1,087 franci/euro, iar cursul ei a urcat de la 4,4808 la 4,4926 lei. În ciuda aprecierii faţă de dolar, moneda britanică pierdea teren faţă de cea unică la 1,0998 – 1,1041 euro, analiştii considerând că lira sterlină a consumat potenţialul său de creştere. Cursul ei a coborât de la 5,3833 la 5,3646 lei. După creşterea de luni la 241,0851 lei, preţul gramului de aur a scăzut la 240,1852 lei, evoluţie datorată deprecierii monedei americane dar şi faptului că uncia fluctua între 1.876 şi 1.883 dolari. Marţi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,03%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 2,10% iar cel la 12 luni la 2,14%. În regiune, media monedei poloneze se deprecia de la 4,4879 la 4,5051 zloţi/euro iar a celei maghiare de la 363,46 la 363,73 lei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Bitcoin a devenit "aur digital"

Radu GEORGESCU_Dărnicia marilor bănci centrale dar şi a guvernelor care au injectat mii de miliarde de euro sau dolari, cu scopul de a limita efectele economice şi sociale ale pandemiei. Creşterea lichidităţii a stimulat piaţa bursieră, iar fondurile de investiţii, de risc sau hedging au la dispoziţie sume imense şi […]