Mass-media din Statele Unite pune punctul pe i. Vânzarea la liber de arme permite oricui să omoare pe oricine

0 0

Lamericaocuitorii din Watertown, în apropiere de Boston, i-au întâmpinat pe poliţiştii care l-au prins pe al doilea suspect implicat în atentatul din timpul maratonului cu strigătele: „SUA! SUA! SUA!”. Bucuroşi, majoritatea purtau tricourile clubului sportiv din Boston. Aplaudau, claxonau, strigau: „Boston mândru!”, „Boston puternic!”, „God bless America” sau „BPD” (Boston Police Department). Starea de bucurie este justificată de faptul că locuitorii din Watertown, timp de 24 de ore, cât a durat „vânătoarea celui suspectat de comiterea atentatului”, n-au avut voie să iasă din casă, urmărind de la fereastră cum orăşelul lor se transformase în zonă de război. „Washington Post” scria, cu satisfacţie, că: „Evenimentele de vineri au demonstrat că americanii şi forţele lor de securitate sunt mult mai bine pregătite pentru a da riposta terorismului, decât în urmă cu un deceniu”.
Dar, după prinderea autorilor atentatului, ar fi trebuit să urmeze explicaţiile de rigoare din partea poliţiei. Practic, cei doi suspecţi, fraţii Ţamaev, nu au revendicat nimic, nu au prezentat nicio motivare a gestului lor. în lipsa de aşa ceva, toată presa nord-americană s-a limitat să prezinte profilul lor psihologic şi să speculeze pe marginea originii lor cecene, insistând mai mult pe modul cum s-au integrat în societatea americană, pe faptul că sunt musulmani. în consecinţă, nu se ştie nici acum dacă cei doi fraţi au acţionat de capul lor sau au fost dirijaţi de vreo organizaţie şi nici nu s-a stabilit clar dacă originea lor cecenă a avut sau nu importanţă pentru punerea la cale şi executarea atentatului. Doar „Financial Times” şi-a permis să speculeze mai mult, scriind că poate exista o legătură între Cecenia şi islamiştii fundamentalişti: „De la mijlocul anilor ’90, au început să existe relaţii tot mai strânse între grupurile militare din Caucazul de Nord, talibanii afgani şi Al-Qaida”. în „New York Times” s-a scris un articol în care se amintea că, în 2007, Beslan, un lider cecen, a spus: „Duşmanul nostru nu este doar Rusia, ci toţi cei care luptă împotriva islamului”. „Washington Post” nota că există dovezi că fraţii Ţarnaev îi admirau pe extremiştii islamici, fratele cel mare postând pe YouTube videoclipuri ce glorificau djihad-ul. „Washington Times” a scris chiar despre fanatizare prin intermediul Internetului ce este folosit ca o şcoală deschisă de terorism. în editorialul din „Huffington Post”, lucrurile sunt împinse şi mai departe, afirmându-se că: „Dacă nu se cunoaşte motivul declanşării atentatului, cel puţin se ştie de unde vin cei doi suspecţi. Vin dintr-o ţară violentă din Caucaz, trecută prin foc şi sabie din motive de mândrie religioasă şi etnică. Acordându-li-se azil politic, cei doi fraţi, că au vrut sau nu, din obişnuinţă, au adus războiul din Cecenia la Boston”.
Doar speculaţii
Referitor la aceste speculaţii, editorialul din „Financial Times” atrage atenţia să nu se facă speculaţii exagerate pe marginea atentatului de la Boston, mai ales că totul este încă neclar în ceea ce priveşte motivaţia, iar zvonurile şi dezminţirile abundă: „Erau de capul lor sau făceau parte dintr-un grup? Erau din interiorul Statelor Unite sau aduşi intenţionat din afară? Este vorba doar de o singură lovitură sau avem de a face cu un plan mai vast de atentate? Până se va da un răspuns clar la aceste întrebări, ceea ce se spune trebuie tratat cu neîncredere”. De asemenea, „Financial Times” refuză să facă vreo paralelă între atentat şi dezbaterea ce ia amploare în Statele Unite, referitoare la imigrarea clandestină, deoarece fraţii Ţarnaev sunt emigranţi legali, şcolarizaţi. De asemenea, „Boston Magazine” scrie că unii politicieni americani „au confiscat atentatul pentru a-l politiza”. Chiar dacă nu toată mass-media face vreo legătură între imigrare şi atentatul de la Boston, există un segment care se referă la atentat, punându-l în legătură cu eşecul reformei dorită de Barack Obama, în ceea ce priveşte deţinerea de arme. Astfel, „Financial Times” face observaţia că „cei doi fraţi n-ar fi avut cu atâta uşurinţă acces la materiale ce pot ucide în masă, dacă ar fi existat o lege care să le restricţioneze dreptul de a cumpăra acest tip de materiale”. Edi-torialistul de la „Financial Times” remarcă, pe bună dreptate, că nu originea cecenă a celor doi fraţi a contat, deoarece, „în Statele Unite, există deja destule elemente ce provoacă alienarea unor tineri precum Adam Lanza, Dylan Klebold şi mulţii alţii ce ajung în starea de a ucide în serie sau în masă”, iar editorialul din „New York Times” scotea în evidenţă că: „în Statele Unite există aşa de multe arme scoase la vânzare pentru a ucide pe cine vrei, când vrei, iar un nebun poate oricând să găsească orice scuză, dacă vrea cu orice preţ să o prezinte, pentru a justifica crima sa”. „New Yorker” scrie în finalul comentariilor sale că „fără dubiu este vorba de o poveste tragică din America, şi nu de o poveste exotică, spusă de un povestitor venit de aiurea. Ceea ce se întâmplă, a avut şi are loc cu adevărat doar în America, nu în altă
parte”.
După atentatul de la Boston, Rusia şi Statele Unite au căzut de acord să întărească cooperare împotriva terorismul. La câteva ore după atentatul de la Boston, preşedintele rus, Vladimir Putin, a telefonat direct omologului său american, Barack Obama, pentru a discuta despre modul în care cele două state trebuie să lucreze împreună pentru a înăbuşi din faşă orice tentativă teroristă, mai ales că Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 vor avea loc la Soci, în Rusia. Cooperarea ruso-americană în materie de securitate este relativ slabă din cauza neînţelegerilor diplomatice şi a acuzaţiilor că Vladimir Putin foloseşte lupta antiteroristă ca pretext pentru eliminarea duşmanilor politici. Analiştii politici ruşi sunt de părere că, după atentatul de la Boston, lucrurile se vor schimba, parlamentarul Alexei Puşcov sperând că Statele Unite vor fi mai puţin critice în ceea ce priveşte războiul pe care Rusia în duce în Cecenia de când Vladimir Putin a ajuns la putere, în 1999, întâi ca prim ministru, apoi ca preşedinte de stat.
Frica de islamişti
în schimb, în Uniunea Europeană, autorităţile politice şi administrative, în special cele din cadrul poliţiei şi jandarmeriei, au decis, după atentatul de la Boston, să pună la punct un plan referitor la diferite aspecte precum controlul Internetu-lui, combaterea tendinţei tinerilor aparent integraţi de a recurge la acte radicale, constituirea unui fişier cu aşa-numiţii pasageri PNR (passenger name record). Episodul terorist de la Boston a readus în atenţia unor state membre UE prezenţa în Siria a unor luptători plecaţi din UE, proveniţi din familii nemusulmane, care luptă alături de grupurile musulmane extremiste. De asemenea, faptul că atentatul din Boston a fost comis de doi tineri musulmani de origine cecenă care trăiau de mult timp în Statele Unite a readus în actualitate atentatele din Londra, din iulie 2005, comise de tineri musulmani provenind din familii islamice stabilite la Londra, ei fiind născuţi nu în ţara de origine a părinţilor, ci în capitala Marii Britanii. Lipsa atentatelor de orientare şi inspiraţie djahistă pe teritoriul Uniunii Europene, exceptând cazul Merah, din Toulouse, a făcut să nu se mai acorde prea multă atenţie unor posibile atentate fanatice de orientare fundamentalistă. în plus, asasinatul în masă comis de Behring Breivik, în Norvegia, în iulie 2011, a adus în prim plan problema „lupilor singuratici” ce sunt greu de reperat, fiind exponenţii terorismului de extremă dreapta cu puternică orientare anti-islamistă. După atentatul de la Boston, miniştrii de interne europeni au decis de comun acord să rediscute şi să reanalizeze terorismul islamist provocat şi finalizat din interiorul statelor UE, nu importat din afara Uniunii Europene. Problema este considerată importantă deoarece tineri musulmani născuţi pe teritoriul UE, având cetăţenie ce nu este identică cu apartenenţa lor etnică, se află actualmente pe frontul de luptă din Siria, unde au ajuns cu ajutorul unor filiere europene organizate ilegal. Astfel, a fost criticat ministrul de interne belgian care nu a putut prezenta un plan concret de combatere a radicalizării acestor tip de tineri. De asemenea, olandezii, ca şi alte state UE, se întreabă cum trebuie trataţi tinerii musulmani născuţi în Europa, după întoarcerea lor de pe frontul sirian, mai ales că există temerea ca în timp aceştia să devină, după experienţa siriană, potenţiali executanţi de atentate. Deocamdată, în Paris, a doua zi după atentatul din Boston, în jurul Turnului Eiffel, şi-au făcut apariţia patrule de soldaţi.
Totuşi, există părerea că atentatul de la Boston a fost pus la cale de producătorii şi negustorii de armament pentru a nu le scade profitul, cei doi ceceni fiind manipulaţi de către aceştia, inclusiv opinia publică ce poate fi astfel decisă să respingă legea propusă recent de Obama.

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

AU "DEFRIŞAT" ZĂVOIUL! C.E.T. Govora C.N.M.B. Râmnicu Vâlcea- CSM Târgovişte 0-3 (12-25,12-25,17-25)

Echipa de volei feminin a Clubului Sportiv Municipal Târgovişte a obţinut o victorie superbă pe terenul formaţiei CET Govora, o victorie care îi asigură, în proporţie de 90 %, calificarea la barajul de promovare programat la jumătatea lunii mai. Dâmboviţencele au început ca din puşcă primul set şi au condus […]