Published On: lun, apr. 27th, 2015

Mafia brutarilor

nichiduta.ro

brutariMafia brutarilor. Nu este vorba de România unde, deşi corupţia este încă destul de activă, totuşi, nu s-a ajuns până acolo încât să putem vorbi de o mafie românească a brutarilor. Fenomenul la care ne referim are loc în Egipt, ajungând o plagă socială care de multe ori a declanşat scurte şi sporadice revolte de stradă. Noul guvern egiptean, al generalului Abdel Fattah Al-Sissi a trebuit, după ce a ajuns la putere în vara lui 2013, să demareze o vastă campanie pentru exterminarea celei mai puternici mafii, cea a brutarilor. în timpul revoluţiei din 2011 care a dus la arestarea lui Hosni Mubarak, mulţimea adunată în Piaţa Tahrir din Cairo scanda: „pâine, libertate, dreptate socială”. După 4 ani de zile, pentru foarte mulţi egipteni noţiunile de pâine pentru toată lumea, dreptate şi libertate continuau să fie doar nişte idealuri greu de îndeplinit. Totuşi, generalul Al-Sissi a reuşit până la urmă să ofere egiptenilor pâinea la un preţ accesibil, chiar foarte ieftină. Toţi ziariştii occidentali care au vizitat oraşul Cairo în această lună, discutând cu oamenii simpli, pe stradă, printre foarte multele comentarii ale acestora, cel referitor la pâine a revenit obsedant în toate discuţiile: „acum putem cumpăra pâine la un preţ modic. Dumnezeu să-i dea sănătate lui Sissi”.
Pâinea revoltei
în Egipt, păinea este elementul de bază al alimentaţiei populaţiei. Nu este de mirare că oamenii simpli, mai ales cei cu venituri foarte modeste îl laudă pe generalui Sissi pentru reforma pe care a făcut-o în ceea ce priveşte procurarea pâinii. Ne pudem da seama de cât de importantă este pâinea pentru egipteni doar luând în discuţie denumirea acesteia: „aiş”, ceea ce în dialectul egiptean vorbit în zona Cairo înseamnă „viaţă”. La început, în august 2014, guvernul militarilor a pus în aplicare o reformă pe care au testat-o doar în oraşele Ismailia şi Port-Said, două localităţi importante pentru viaţa economică a Egitpului, fiind situate pe malul canalului Suez. Procedeul a fost foarte simplu: guvenul Al- Sissi a introdus cartele electronică pentru cumpărarea pâinii, valoarea acesteia variind după criterii sociale. Cu cât venitul unui egiptean este mai scăzut, cu atât mai mare este valoarea cartelei electronice necesară pentru cumpărarea pâinii. Conform acestui criteriu, cei cu veniturile mici, folosind cartele, au dreptul să-şi procurea pâinea la un preţ de 5 piaştri, guvernul subvenţionând diferenţa de preţ cu 25 de piaştri, ceea ce permite ca brutarii să nu intre în faliment. Constatându-se că sistemul a fucnţionat perfect în cele două oraşe, guvernul l-a extins la întreaga ţară, începând cu luna aprilie anul acesta.
Văzând că guvernul a aplicat o reformă inteligentă care satisface şi necesarul de pâine al populaţiei sărace, dar care îi ajută şi pe brutari şi pe negustorii de făină să nu intre în faliment, din aprilie brutăriile şi-au deschis larg porţile oferind, pe baza cartelei electronice, necesarul de pâine pentru fiecare familie de egipteni, fie ea bogată sau săracă. Un fapt remarcabil îl reprezintă şi cel al schimbării faţadei brutăriilor. De când a fost aplicată reforma, brutarii au eliminat porţile şi grilajele din fier care transformaseră brutăriile în adevărate fortăreţe capabile să reziste asalturilor populaţiei furioase care, disperată că anu avea ce mânca, încercau să devasteze locaţiile respective. Acum toată lumea este calmă deoarece pot avea cantitatea de pâine necesară consumului zilnic.
Din anul 2008 preţul pâinii a scăpat de sub control. La fel, şi cel al făinii. Din 2008 cozile în faţa brutăriilor erau imense. Când se zvonea că nu va mai ajunge pâinea pentru toată lumea, cumpărătorii începeau să se bată, să se calce în picioare. Confrom rapoartelor oficiale ale poliţiei egiptene, pe întreg cuprinsul ţării, în timpul unor astfel de bătăi pentru a avea o pâine, au murit 15 persoane.
Piaţa neagră a făinii
După cum a spus majoritatea brutarilor chestionaţi de ziariştii occidentali, în perioada 2008-2014 sistemul naţional de producţie şi vânzare a făinii şi a pâinii scăpase total de sub control. Mulţi brutari au recunoscut că unii dintre ei preserau să vândă pâinea, uneori chiar făina, la preţuri prohibitive, alimentând piaţa neagră care realiza cele mai mari profituri, desigur neimpozabile, prin scurgerea ilegală a cantităţilor de pâine sau de făină. La vremea respectivă, conform unui raport al Băncii Mondiale referitor la Egipt, în 2009 se ajunsese până acolo încât un sfert din cantitatea de făină subvenţionată de stat ajunsese să fie deturnat, alimentând într-un ritm incredibil piaţa neagră a alimentelor, în Egipt. Până la introducerea cartelei electronice, un sac de făină de 55 de kg era subvenţionat de stat cu 8 lire egiptene, echivalentul la un euro. Deoarece nu exista un control riguros, brutarii profiteau de acest lucru şi vindeau acelaşi sac de făină, pe piaţa neagră la un preţ ce varia între 120-130 de lire egiptene, echivalentul a 15-16 euro. Începând de anul acesta, sub stricta supraveghere a guvernului militar, făina este vândută la preţul oficial al pieţii: 130 de lire egiptene, iar brutarul nu beneficiază de ajutorul de stat decât după ce dovedeşte că a vâdut întreaga cantitate de pâine pe care a obţinut-o dintr-un sac de făină. Acest procedeu a dus la limitarea foarte drastică a fraudei. Deoarece guvenrul Al-Sissi a promis, ţinându-se de cuvânt, că nu va exista niciun fel de urmărire în justiţie dacă brutarii dezvăluie care era sistemul de scurgere a făinei către piaţa neagră, mulţi dintre ei au declarat cum se proceda: în fiecare dimineaţă, când veneau camioanele încărcate cu saci cu făină, fiecare brutar păstra o con-tinate minimă pentru producţia de pâine, iar restul, în cantitate mai mare, era imediat expediat la cei care se ocupau cu vânzarea la negru, sacii fiind transportaţi fie cu ajutorul bicicletei, fie cu ajutorul unei motociclete, chiar dacă respectivele persoane făceau mai multe drumuri între brutărie şi cel care opera pe piaţa neagră a făinei. Acum, după cum au declarat cei mai mulţi brutari, guvernul Al-Sissi nu doar că a rezolvat problema consumului pâinii, dar a reuşit să asigure şi un nivel de prosperitate mulţumitor atât pentru brutari, cât şi pentru cumpărătorii de pâine. În raport cu populaţai unui cartier din orice oraş egiptean, un brutar primeşte zilnic o cotă de minim 17 saci de făină. Faptul că făina nu mai este dirajată către piaţa neagră fiind în toatalitate folosită pentru producerea de pâine, a avut un efect care i-a uimit chiar pe brutari: aceştia fiind obligaţi să fie corecţi, au constatat, cu uimire, că îşi pot plăti fără probleme toţi muncitorii angajaţi în brutărie.
După cum a declarat oficial ministrul subvenţiilor, Khaled Hanafi, „singurul mod de a pune capăt fraudei în domeniul producerii de pâine, singurul mod de asufoca piaţa neagră a făinei a fost să-i supraveghem pe brutarii de pe întreg teritoriul Egiptului. Mai clar, am decis să-i supraveghem aşa de strict pe brutari încât aceştia, nemaiputând face niciun pas greşit deoarece îi păştea puşcăria, că le-a plăcut sau nu, au fost obligaţi şi au acceptat până la urmă să lucreze cinstit. Rezultatele se văd: toţi oamenii au acces la pâine, nu mai există revolte de stradă, nu mai există nici cel puţin pericolul ca în timpul unor bătăi declanşate la cozi, de frica că nu vor avea pâinea zilnică, să mai moară oameni, cum deja s-a întâmplat”. După ce a reuşit să rezolve probelma spinoasă a pâinii, guvernul Al-Sissi este decis să treacă la următoarea etapă a programului său social: lupta împotriva sărăciei, edemică în Egipt, sărăcie ajunsă la cote critice, chiar alarmante din punct de vedere social, provocată de marea lipsă a locurilor de muncă.
Brutarii, totuşi nemulţumiţi
Introducerea cartelei electronice pentru procurarea de pâine mai are un efect benefic: le permite celor săraci… să pună bani deoparte. După cum au constatat pe viu ziariştii occidentali care practic au invadat Egiptul în această lună, cu ajutorul cartelei electronice o fanilie săracă şi numeroasă poate să cumpere până la 3-4 pâini pe zi. Cu restul valoric de pe cartela electronică, cei săraci au ajuns în situaţia în care îşi pot permite să cumpere orez, ulei şi ton, ceea ce nu se întâmpla înainte. Unii dintre ei, prin folosirea raţională a cartelei electronice, desigur nu mulţi, reuşesc să pună deoparte, pe lună, 100 de lire egiptene, echivalentul a 12,50 euro. Guvernul Al-Sissi nu a reuşit totuşi să mulţumească pe toată lumea. Populţai săracă a Egiptului, majoritară, este entuziasmată de sistemul introdus de către militari pentru procurarea pâinii. În urma unui recensământ, s-a constatat că în Egipt există 25.000 de brutari. Majoritatea lor nu este mulţumiţă de ceea ce a făcut guvernul Al-Sissi în folosul săracilor. După cum au declarat cei mai mulţi dintre brutari, cu sinceritate, introducerea cartelei electronice a dus la scăderea cu 50% a profitului pe care-l obţineau lunar în perioada cănd piaţa neagră a făinei scăpase de sub orice control. Un alt lucru care îi nemulţumeşte aproape pe toţi brutarii: introducerea cartelei electronice i-a făcut să descopere existenţa legii concurenţei. Până la introducerea cartelei, mulţi brutari, profitând de disperarea săracilor, amestecau făina cu rumeguş, pâinea astfel obţinută, deşi de proastă calitate, chiar periculoasă pentru sănătate, era totuşi cumpărată de săracii care nu aveau ce mânca. Acum, brutarii care amestecă făina cu rumeguş, au constatat că îşi pierd clienţii, săracii, folosindu-se de cartela electronică, preferând să recurgă la serviciile oferite de brutarii corecţi. În plus, dacă brutarii vor să beneficieze de subvenţia oferită de stat, trebuie obligatoriu să deschidă un cont bancar, fapt care a dus la o puternică diminuare a fraudei fiscale în domeniul producţiei de pâine. Dacă lucrurile merg aşa cum vrea guvernul Al-Sissi, dacă guvernul de la Washington se va ţine şi el de cuvânt, ajutând pe cel de la Cairo, Egiptul va începe să cunoască o perioadă de prosperitate şi de modernizare a serviciilor sociale.

eJobs

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

noriel.ro