Lumea, condusă de bolnavi (2)

Pierre Accoce
şi dr. Pierre Rentchnick_
1
Franklin Roosevelt
Suntem pe vremea când are loc conferinţa de la Yalta. Atmosfera este foarte încordată. Conferinţa va marca apariţia unei noi ere. Această nouă era a început în data de 11 februarie 1945, într-o duminică, într-un palat rococo aflat în această staţiune climaterică din Crimea, pe malul Mării Negre, unde pe vremuri veneau ţarii să se distreze, să se destindă şi să se odihnească. în acea zi de duminică, al doilea Război Mondial se apropia de sfârşit. în palatul ţarilor, Franklin Delano Roosevelt, Winston Churchill şi Josef Stalin au semnat un tratat cu consecinţe redutabile pentru totă lumea. Timp de opt zile cât au luat discuţiile, cei trei au modificat frontierele Statelor, au stabilit anexarea unor teritorii şi au nigociat viitoarele lor zone de influenţă. Pentru Statele Unite, Marea Bri-tanie şi Uniunea Sovietică miza tratativelor era foarte mare: împărţirea lumii. în acest secol, al XX-lea, foarte puţine date au contat aşa de mult pentru stabilirea destinului naţiunilor.
în prezent se cunosc consecinţele Conferinţei de la Yalta. Oficial, această conferinţă trebuia să aducă lumii pacea pe termen lung, mai ales că popoarele erau obosite şi afectate de dezastrul pe care civilizaţia umană a trebuit să-l suporte din cauza războiului. Din păcate, nu pacea a urmat celui de-al Doilea Război Mondial, Războiul Rece ce a generat războaie locale, războaie coloniale şi războiul industrial, acesta din urmă companiat de răzvrătiri, de revoluţii, toate fiind fructele amare cu care s-a ales umanitatea după Conferinţa de la Yalta, ceea ce a dus la fărâmiţarea politică şi economică a planetei.
Acum s-a stabilit definitiv partea de responsabilitate ce revine fiecăruia dintre cei ce au participat la Conferinţa de la Yalta în acea zi de 11 februarie. Acum ştim şi ce au folosit pentru aboteza noua eră ce tocmai se născuse. în loc de apă sfinţită, au recurs la coniacul caucazian. în loc de cristelniţă, au folosit o masă pentru banchete, acoperită cu farfurii, tacâmuri şi resturi de mâncare ce au fost îndepărtate pentru a face loc documentelor prin care a fost pecetluită soarta a trei miliarde de oameni. La ora 16, după ce au ştampilat şi semnat documentele, cei Trei Mari Oameni de Stat, ce câştigaseră războiul, s-au despărţit pentru a se duce să se odihnească.
Analiza, descrierea Conferinţei de la Yalta a fost făcută de istorici de mare competenţă profesională. în cei treizeci de ani ce trecuseră după Conferinţa de la Yalta, au discutat cu politicieni, strategi, diplomaţi, economişti, dar, ceea ce este regretabil, au neglijat să contacteze medici.
Indiferent că este sau nu liuată în discuţie, medicina are rolul ei în explicarea modului în care s-au derulat evenimentele istorice cruciale pentru omenire, mai ales când este vorba despre conferinţe şi tratative. Peste tot în lume, cei ce guvernează sunt judecaţi după binele sau răul pe care l-au făcut. Este o schemă unică după care este creionat portretul lor politic şi moral, de parcă aceşti conducători ar fi o specie aparte de oameni, care nu au vârstă, care nu ar cunoaşte efectele devastatoare ale bolilor şi ale îmbătrânirii trupului. întotdeauna, poporului i se spune că ajungerea la putere este doar apanajul oamenilor excepţionali, ce au calităţi ce nu pot fi proprii oamenilor de rând. S-ar

putea să fie ceva adevăr în aceste afirmaţii servite oficial poporului. Foarte rar i se spune poporului că cei ce îndrăznesc să pună mâna pe putere sunt totuşi nişte fiinţe la fel de vulnerabile în faţa bolilor ca oamenii de rând. Cum este posibil să se ignore sau să se nege un fapt clar ca lumina zilei: că, mai devreme sau mai târziu, starea lor de sănătate va avea urmări asupra deciziilor ce le iau? Cum se poate nega sau trece sub tăcere faptul că starea lor de sănătate va influenţe, la un moment dat, deciziile ce le vor lua, decizii ce vor modela destinul poporului pe care-l conduc? Cum este şi acum posibil să se nege că. până la urmă, evoluţia unei boli, va influenţa decisiv viciile sau virtuţile unui con-ducătot?
Acest lucru a fost valabil şi la Yalta. Dintre cei trei şefi de Stat care s-au întâlnit pentru a negocia soarta lumii, unul dintre ei era deja muribund. Acesta va muri două luni mai târziu. Era tocmai cel pe care contemporanii săi l-au considerat Titanul Occidentului: Franklin Delano Roosevelt. Avea doar şaizeci şi trei de ani. Câtă vreme a fost în deplinătatea forţelor sale, tot ceea ce a întreprins a influenţat continentul american din nord până în sud. De asemenea, atâta timp cât boala nu i-a influenţat gândirea, influenţa sa s-a făcut simţită de pe ţărmutile Australiei până în inima Europei. Strălucirea sa politică ca şi propunerile făcute, acest bărbat şi le asuma fără să clipească, ceea ce-i îndreptăţea pe unii să se întrebe dacă va fi totuşi mereu capabil să susţină ritmul a ceea ce avea de gând să facă. Să nu uităm că Roosevelt este cel care a propus şi a dorit ca această conferinţă între cele trei mari puteri să aibă loc. Să nu uităm că s-a luptat şi a încercat să-i convingă pe toţi, chiar şi pe cei ce nu erau de acord cu el, chiar din perioada când războiul încă era la apogeul său, secerând vieţile pe câmpul de luptă sau în oraşele bombardate. Şi până la urmă a învins. Până la urmă a avut această conferinţă pe care şi-a dorit-o atât de mult. Dar, după ce a fost învingător, ajunsese în pragul momentului în care, din cauza epuizării nervoase, nu mai avea mijloacele necesare, intelectuale şi fizice, pentru a face faţă confruntării cu Churchill şi Stalin. Din păcate, nimeni nu i-a atras atenţia.
în data de 3 februarie 1945, în ajunul începerii Conferinţei, un ger de crăpau pietrele pusese stăpânire pe pistele de aterizare – decolare din Saki, cel mai apropiat aerodrom de Yalta. Cela douăzeci şi cinci de avioane ce transportau cele şapte sute de persoane ce alcătuiau delegaţiile britanică şi americană se roteau prin aer, aterizând pe rând, imediat ce auveau permisiunea să se lase la sol. Ar fi fost mai uşor pentru piloţi dacă ar fi avut prin apropiere vreun aeroport mai puţin acoperit cu polei, dar aşa ceva a fost imposibil. Gerul rusesc pusese stăpânire pe toată regiunea. în consecinţă, indiferent ce s-ar fi putut întâmpla, toate avionele trebuiau să aterizeze pe acelaşi aeroport.
Tradus din franceză de Mircea COTARŢĂ, pentru cunoaşterea adevărului istoric de care se feresc toţi cei aflaţi la putere. în altă ordine de idei, indirect se va înţelege cum soarta nefericită a României, după 23 august 1944, a depins de starea de sănătatea a celor ce au negociat împărţirea Europei, după înfrângerea Germaniei. Şi este unul dintre aspecte, deoarece Pierre Accoce şi dr. Pierre Rentchnick relatează amănunte şi despre starea de sănătate a altor conducători de State, ceea ce influenţat evoluţia politică din zonele unde aceştia au putut să-şi exercite discreţionar puterea. De asemenea, Mircea Cotărţă se ocupă cu tehnoredactarea cotidianului „Dămboviţa”, din ziua a 25-a a celei de a opta luni a anului 2013.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

A început simularea examenului naţional de Bacalaureat 2021

Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educaţiei, 3328 elevi dâmboviţeni înscrişi în clasele a XlI-a/a XIII-a în anul şcolar 2020-2021 participă, începând de luni, la simularea probelor examenului naţional de Bacalaureat. Conform art. 9 din Ordinul comun nr.3235 din 4 februarie 2021, cu modificările şi completările ulterioare, nu participă elevii de […]