Liderii coaliţiei la putere au împărţit funcţiile de prefecţi şi subprefecţi. Dâmboviţa rămâne cu prefect liberal!

În urma negocierilor finalizate marţi seara, liberalilor le revin 23 de prefecturi, în judeţele Sibiu, Alba, Braşov, Prahova, Bistriţa, Mureş, Hunedoara, Bihor, Caraş-Severin, Vrancea, Iaşi, Botoşani, Neamţ, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa, Teleorman, Dâmboviţa, Ilfov, Olt, Dolj, Vâlcea şi Mehedinţi.
USR-PLUS va numi prefecţi în Bucureşti, Timiş, Bacău, Maramureş, Suceava, Argeş, Galaţi, Brăila, Gorj, Ialomiţa, Tulcea, Vaslui, Buzău şi Harghita.
UDMR a obţinut judeţele Cluj, Arad, Covasna, Satu Mare şi Sălaj.
În acest context reamintim că Guvernul a aprobat în şedinţa din 27 ianuarie proiectul de OUG care prevede modificarea statutului prefectului şi subprefectului, astfel încât aceştia să nu mai fie înalt funcţionari publici, ci să aibă funcţie de demnitate publică. Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public doar pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.
Principalele prevederi din actul normativ, privind modificarea Codului administrativ, în ceea ce priveşte statutul prefectului şi subprefectului:
Funcţiile de prefect şi de subprefect sunt funcţii de demnitate publică.
Drepturile de natură salar-ială sunt stabilite prin reglementările privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

  • este cetăţean român şi are domiciliul în ţară;
  • se bucură de exerciţiul drepturilor electorale; are capacitate deplină de exerciţiu;
  • nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
  • nu se regăseşte în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei;
  • are studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
  • a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii. Condiţia prevăzută se consideră îndeplinită în situaţia în care persoana care poate fi numită în funcţia de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, precum şi dacă persoana a ocupat cel puţin un mandat întreg funcţia de senator sau deputat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Scenariile posibile pentru redeschiderea şcolilor şi situaţiile punctuale pentru învăţământul hibrid

Cele mai multe dintre şcoli se redeschid luni, 8 februarie, odată cu debutul semestrului al doilea, în funcţie de rata de infectare din fiecare localitate. Decizia a fost luată în cadrul unei şedinţe cu toţi factorii responsabili la Palatul Cotroceni. Preşedintele Klaus Iohannis a precizat că decizia a fost luată […]