FMI, îngrijorat: 0,5% din populaţia lumii stăpâneşte peste 35% din bogăţiile planetei

0 0

ZiarulDambovita..Abia acum, când i-a ajuns cuţitul la os Uniunii Europene, mass-media occidentală îşi aduce aminte, în a doua jumătate a lunii mai, că fostul director general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, cu câteva zile înainte de a fi trimis la plimbare, spunea în 2011, referindu-se la criza financiară ce izbucnise în 2008, că excesul de austeritate va bloca dezvoltarea economică a statelor afectate, riscând să provoace şomaj masiv. Se pare că a avut gura aurită, dar nimeni nu l-a luat în seamă, inclusiv angajaţii FMI. Acum, lumea occidentală îşi aduce aminte de afirmaţia sa şi-i dă dreptate. Să fie prea târziu, după ce răul a fost făcut, în unele state ca România guvernului Boc şi a preşedintelui Băsescu?
Anul acesta, la sfârşitul lunii ianuarie, Christine Lagarde, noua directoare generală a FMI, a recunoscut că efectele austerităţii sunt mai grave decât se prevăzuse, adăugând că totul se datorează unei erori de evaluare a metodelor de combatere a crizei economice, ceea ce a afectat atât puterea de cumpărare a oamanilor simpli, cât şi capacitatea mediului privat de a investi. Recent, la sfârşitul lunii aprilie, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a declarat că politica economică a austerităţii a atins limitele dincolo de care totul devine insuportabil. Din păcate, în România, prin aplicarea politicii economice a guvernului Boc, susţinut prosteşte de preşedintele Băsescu, limitele suportabilităţii populaţiei au fost grav depăşite, cu consecinţe financiare şi psihologice incalculabile. Drept urmare, statul român este cel mai sărac din UE, chiar cu mult mai sărac decât era în timpul guvernelor Năstase şi Tăriceanu. Chiar dacă nu-i convine fostului partid de guvernământ, pDl, trebuie spus adevărul: din punct de vedere economic, guvernarea Boc – Băsescu a fost un dezastru, fapt confirmat indirect acum de declaraţiile Christinei Lagarde şi ale lui José Manuel Barroso.
în plus, luna aceasta, Christine Lagarde declară că FMI este din ce în ce mai îngrijorată de constatarea că s-a agravat inegalitatea de obţinere a veniturilor dintre categoriile sociale, la nivel mondial. Cu alte cuvinte, FMI a constatat neplăcut impresionat că politicile de austeritate economică au stimulat evaziunea fiscală astfel încât cei săraci au devenit şi mai săraci, iar cei bogaţi, şi mai bogaţi. în discursul rostit în data de 14 mai, la Washington, Christine Lagarde a remarcat că primăvara arabă şi mişcarea Occupy Wall Street, din SUA, au fost în realitate provocate de acelaşi lucru: excesul de austeritate economică. Deşi, de regulă, problema inegalităţilor sociale este de competenţa Băncii Mondiale, de data aceasta, pentru prima dată, FMI, prin directoarea sa generală, Christine Lagarde, atrage atenţia că nu este normal pentru o dezvoltare economică echilibrată ca la nivel mondial doar 0,5% din populaţie să deţină mai mult de 35% din bogăţiile planetei. Acesta a fost efectul nedorit al extinderii politicilor de austeritate la scara întregii planete.
De data aceasta, Christine Lagarde este de părere că trebuie simultan scăzut nivelul de impozitare, dar plafonul prea generos al ajutoarelor sociale. In discursul său ţinut la Washington, Christine Lagarde şi-a exprimat părerea că reducerea excepţiilor de impozitare şi lupta reală împotriva evaziunii fiscale vor ajuta foarte mult la redresarea economică a statelor lovite de criză. De asemenea, cu o zi înainte de 1 mai, Christine Lagarde, pe site-ul RTS-ului, a afirmat că-n prezent situaţia economică generală este extrem de dificilă, iar singura alternativă la austeritate este disciplina bugetară şi politica de favorizare a elementelor economice de creştere care să stimuleze investitorii în crearea de locuri de muncă. De asemenea, Christine Lagarde a mai făcut observaţia că refacerea deficitului, la nivel naţional, nu este de dorit, deoarece înseamnă mai multe datorii, ceea ce va afecta politicile de relansare economică.
Dar să vedem care este, în prezent, situaţia economică şi socială, la nivelul Uniunii Europe. Grecia: recesiune economică din aprilie 2009, şomaj 27,2%, în ianuarie 2013. Spania: recesiune din ianuarie 2012, şomaj, în ianuarie 2013, 26,2%. Portugalia: recesiune din aprilie 2011, şomaj, în ianuarie 2013, 17,5%. Italia: recesiune din ianuarie 2012, şomaj, în ianuarie 2013, 11,7%. Olanda: recesiune din ianuarie 2012, şomaj, în ianuarie 2013, 6%. Anglia: creştere economică din iulie 2012, şomaj, ianuarie 2013, 7,8%. Irlanda: creştere economică de +0,9%, şomaj, ianuarie 2013, 14,4%.
Dacă Occidentul încă trece prin recesiune, exceptând Anglia şi Irlanda, Germania şi statele din Est au început să-şi revină din punct de vedere economic. Astfel, în primul trimestru al anului 2013, conform oficiilor naţionale de statistică, Germania a cunoscut o creştere de 0,1% a PIB-ului, Polonia, + 0,1%, Slovacia + 0,3%, Ungaria, + 0,7%, Bulgaria, + 0,1%, România, + 0,5%. După cum arată cifrele, creşterile sunt destul de mici, dar dovedesc că respectivele state au început să iasă din recesiune. In urma analizării acestor procente, economiştii germani au constatat că aceste creşteri sunt rezultatul consumului intern susţinut de oamenii simpli, investitorii interni şi comerţul exterior ai fiecărui stat est-european, pentru prima dată, neavând nicio contribuţie la creşterea PIB-ului. Cu alte cuvinte, pentru prima dată, creşterea PIB-ului, în primul trimestru al anului 2013, s-a datorat exclusiv consumului susţinut doar de angajaţii din sectorul bugetar şi cel privat.
Spre deosebire de statele est-europene, în restul Uniunii Europe, în primul trimestru al acestui an, s-a constatat o scădere a PIB-ului. Astfel, în Grecia, PIB-ul a scăzut cu 7,14%, în Portugalia, cu 0,3%, în Cipru, cu 4,3%, în Italia, a treia economie a UE, cu 0,5%, în Franţa, a doua economie a UE şi clientul de bază al Germaniei, cu 0,2%, în Cehia, cu 0,8%, în Olanda, cu 0,1%, în Finlanda, cu 0,1%. în ceea ce priveşte Austria, creşterea PIB-ului a stagnat. Din punctul de vedere al economiştilor germani, singura soluţie pentru ieşirea din recesiune este adoptarea de politici sociale care să stimuleze consumul, adică crearea de locuri de muncă.

Average Rating

5 Star
0%
4 Star
0%
3 Star
0%
2 Star
0%
1 Star
0%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Soarta Siriei depinde de înţelegerea dintre Rusia, Statele Unite şi Israel

Orice conflict armat, indiferent de amploare, este sursă de profit economic. Cu cât un război durează mai mult, cu atât mai mare este profitul. Numărul morţilor în rândul soldaţilor, disperarea şi suferinţa civililor nu contează. Ceea ce contează sunt doar banii. Se spune că banii nu au miros, nu au […]