FILDEŞ DE MAMUT DESCOPERIT PE RÂUL IALOMIŢA

I.B.

fildesUn student târgoviştean la Arheologie a făcut o descoperire impresionantă. În timp ce se plimba pe malul râului Ialomiţa a găsit un colţ de mamut lung de peste 2 metri. Imediat cum şi-a dat seama de importanţa descoperirii făcute, tânărul şi-a sunat un profesor pe care l-a adus să-l ajute la dezgroparea fildeşului. Urmează ca piesa extrem de rară, să fie ridicată de reprezentanţii Complexului Muzeal Curtea Domnească care vor restaura fildeşul şi în cel mai scurt timp, acesta să fie expus. Tânărul student povesteşte că se plimba pe malul celălalt al râului Ialomiţa şi culoarea fildeşului i-a atras atenţia. Când s-a apropiat şi a săpat mai mult lângă acesta şi-a dat seama despre ce este vorba. Fildeşul, lung de 2,60 de metri era îngropat parţial într-un strat de humă. împreună cu studentul, la săpături au participat şi câteva cadre didactice de la Universitatea Valahia care susţin că descoperirea este una de mare însemnătate având în vedere vechimea dar şi dimensiunile colţului de mamaut. Colţul de mamut ar putea fi admirat de vizitatirii Muzeului de Istorie din Târgovişte la începutul anului următor. Până atunci, echipa care a făcut descoperirea va continua sa extindă săpăturile în zonă.
Istoria mamuţilor
Mamuţii fac parte din ordinul Proboscidea al clasei Mammalia. Originea mamuţilor, care au dat naştere elefanţilor actuali, este în Africa, procesul având loc în urmă cu circa 60 de milioane de ani. Primele specii de mamuţi au apărut în Asia, după o migrare din Africa. S-au obiţnuit la condiţiile de trai destul de grele, fiind situaţi într-o perioadă glaciară acum 80.000 de ani. Pentru a putea supravieţui, mamuţii migrau în Europa pe timp de iarnă, unde condiţiile erau ceva mai bune. Mamuţii au ajuns chiar şi în America de Nord prin istmul Bering, format acum 3 milioane de ani, pe parcursul celorlalte ere glaciare. Istmul unea America de Nord cu Asia. Înrudit cu deinotheriumul şi mastodontul, spre deosebire de elefanţii actuali, mamutul avea o blană de păr lung şi des, care se îngroşa pe abdomen şi în zona membrelor, astfel că putea rezista climei reci. Era înzestrat cu o pereche de colţi lungi şi cu o curbură pronunţată, cu care putea căuta prin zăpadă crengi şi lăstare. Capacitatea de adaptare la temperaturi scăzute se datora şi grăsimilor acumulate, mai ales în zona gâtului, pe timp de vară, când mamuţii se adunau în turme mari şi străbăteau distanţe întinse în căutarea hranei. Imaginea mamutului apare frecvent în picturile rupestre doarece acesta, prin enorma sa cantitate de carne şi grăsime, constituia o importantă sursă de hrană pentru omul primitiv.[1 ] Pentru vânătoare, oamenii peşterilor se adunau în grupuri mari şi atrăgeau mamutul într-o capcană pregătită anterior şi anume o groapă mascată de crengi. Dispariţia acestor exemplare din Europa, Asia şi America de Nord se datorează mai multor factori: Vânătoarea excesivă practicată de Neanderthalieni şi de oamenii moderni (Homo sapiens); Încălzirea globală ce a determinat sfârşitul ultimei ere glaciare Wurm acum circa 10.000 de ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Descinderi pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor în domeniul silvic

Au avut loc 82 de descinderi în 11 judeţe şi în municipiul Bucureşti în cadrul unei acţiuni de amploare pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor în domeniul silvic, fiind vizate tăierile ilegale de arbori şi eventualele infracţiuni de evaziune fiscală în acest domeniu. Echipele de control au acţionat simultan, la sediile […]