Published On: joi, aug. 9th, 2018

DSP Dâmboviţa atenţionează dâmboviţenii cu privire la virusul West Nile purtat de ţânţari

Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa a informat unităţile administrativ teritoriale şi reţeaua medicală (medici de familie, neurologie, medici de la serviciul de urgenţe, boli infecţioase etc.) despre măsurile pentru combaterea şi controlul populaţiei de ţânţari, respectiv măsurile de întărire în supravegherea infecţiei cu virus West Nile. La acest moment în judeţul Dâmboviţa nu există niciun caz.
Ţinând cont de contextul climatic favorabil dezvoltării vectorilor (ploi urmate de perioade de încălzire precum şi inundaţii în unele zone), dar şi confirmarea celor 5 cazuri de meningo-encefalită cu virus West Nile în România, DSP Dâmboviţa informează populaţia cu privire la infecţia cu virusul West Nile.
Este o boală infecţioasă produsă de virusul West Nile care este transmis prin înţepătura de ţânţar.
Nu există un tratament specific al acestei boli şi nici un vaccin care să prevină, motiv pentru care împiedicarea înmulţirii şi evitarea înţepăturilor de ţânţar sunt principalele măsuri de prevenire a îmbolnăvirii.
Ce trebuie să ştim despre ţânţari?
Ţânţarii transmit agenţi patogeni care produc îmbolnăviri la om şi la animale. Bolile cele mai răspândite sunt arbovirozele, dintre aceste făcând parte şi infecţia cu virusul West Nile. Pentru a-şi depune ouăle femelele de ţânţari se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrănesc cu sânge ele se infectează cu agenţi patogeni de la om sau animale sau îi transmit acestora. Ţânţarii trăiesc şi se dezvoltă în preajma noastră, unde îi găsim fie sub forma de larve (ouă), fie sub forma adultă.
Ţânţarii adulţi zboară în preajma locuinţelor, mai ales dimineaţa devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Ţânţarii, pentru a se hrăni cu sânge, intră în locuinţe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire unde pot rămâne peste noapte. În timpul zilei se adăpostesc în locuinţe, subsoluri, poduri, coteţe, grajduri, magazii, frunzişul copacilor.
Cum putem împiedica ţânţarii să se înmulţească în preajma noastră?
– prin evacuarea apei din subsoluri;
– prin repararea instalaţiilor de apă şi canalizare din subsoluri şi din apropierea locuintelor;
– prin renunţarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau sa le protejăm de accesul ţânţarilor acoperindu-le bine cu capace potrivite;
– prin evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuiesc, în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
– prin îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se adăpostesc ţânţarii;
Cum să evităm înţepăturile de ţânţari?
– purtând îmbrăcăminte cu maneci lungi şi pantaloni lungi, dacă ieşim seara din locuinţe sau ieşim seara în parc la plimbare sau când mergem în pădure, la pescuit;
– utilizând substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor comercializate in farmacii (DEET, icaridină/ picardină, IR 3535), în concordanţă cu instrucţiunile de pe etichetă, pe care sa le aplicăm pe părţile descoperite ale corpului;
– împiedicând pătrunderea ţânţarilor în casă (plase protecţie la ferestre/ uşi);
– utilizând substanţe insecticide în locuinţă /în jurul locuinţei;
– utilizând în locuinţă aerul condiţionat;
– utilizând plase împotriva ţânţarilor în jurul paturilor, în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menţionate anterior sau dacă dormiţi în aer liber; – acoperind pătuţul copilului sau căruciorul cu plase împotriva ţânţarilor.
Care sunt simptomele contactării virusului?
La majoritatea oamenilor nu există simptome. Aproximativ 80% dintre persoanele infectate cu virus West Nile nu prezintă niciun fel de manifestări. Unele persoane, până la 20% dintre cei infectaţi, pot prezenta o formă uşoară de infecţie manifestată prin febră, dureri de cap, dureri de corp, greaţă, vomă şi uneori creşterea în volum a ganglionilor limfatici şi erupţie cutanată pe faţa anterioară şi posterioară a toracelui şi abdomenului. Un procent mic de persoane, aproximativ 1 din 150 infectate, pot dezvolta forma severă a bolii, de fapt o meningo-encefalită, manifestată prin febră ridicată, dureri de cap, redoarea cefei, dezorientare, comă, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, pierderea sensibilităţii şi paralizie, simptomatologie ce poate persista, iar afectarea neurologie poate lăsa sechele. În cazul simptomelor severe se recomandă prezentarea de urgenţă la medic.

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>