Distrugerea lentă, dar sigură a ecosistemului

ecosistemTrecem pe lângă tot felul de vieţuitoare, elemente ale ecosistemului în care trăim, atât la nivel urban, rural, cât şi planetar. Indiferenţa este produsă în mare măsură de necunoaştere. în realitate, fiecare vieţuitoare îşi are rolul şi locul său pentru menţinerea echilibrului şi supravieţuirea ecosistemului. Din dorinţa de obţinere de profit, unele specii au fost vânate până acolo încât, fie s-a ajuns la dispariţia lor definitivă, fie sunt ameninţate cu probabilă şi viitoare extincţie. Unul dintre mamiferele rare şi chiar ciudate ca aspect fizic este pangolinul. Singurul mamifer din lume al cărui trup nu este acoperit cu păr, ci cu solzi. Cu toate acestea, această cuirasă naturală nu îl poate proteja de incursiunile vânătorilor. Trăieşte în Africa şi în Asia de Sud-Est, hrănindu-se în exclusivitate cu furnicile pe care le capturează cu ajutorul limbii, pan-golinul fiind edentat. în prezent, braconajul stimulat de comerţul ilegal cu animale rare pune în pericol existenţa pangolinu-lui. în ultimii zece ani au fost vânate şi capturate peste un milion de exemplare ale acestei specii. în urmă cu două săptămâni, UICN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) a pus pe lista animalelor ameninţate cu dispariţia definitivă, opt specii de pangolin. Două dintre ele sunt trecute la categoria „pericol critic” (este vorba de pangolinul javanez şi cel chinezesc), alte două sunt doar pe lista speciilor „în pericol” (pangolinul filipinez şi cel indian), iar ale patru sunt pe lista speciilor „vulnerabile” (acestea trăin în Africa sub-sahariană).
Deşi este foarte bine cunoscut de către braconieri şi de către comercianţii de animale rare, pangolinul este puţin cunoscut de către zoologi. Cântăreşte între două şi 35 de kilograme. Conform fiecărei specii măsoară între 30 şi 80 de cm înălţime, necunoscându-se cu precizie numărul total de indivizi care mai trăiesc în sălbăticie. Biologii au atras atenţia că dispariţia definitivă a pangolinului va da peste cap ecosistemul din pădurile tropicale deoarece, odată cu dispariţia sa, va creşte populaţia de furnici şi de termite, acestea din urmă punând în pericol structurile din lemn ale satelor din sud-estul Asiei. Din nefericire, pangolinul este căutat, mai ales în Asia, de către proprietarii de restaurante deoarece carnea sa este considerată o delicatesă. Pe de altă parte, pangolinul este foarte căutat de către industria farmaceutică asiatică, con-siderându-se că anumite părţi constitutive ale corpului său au proprietăţi curative. Pangolinul este foarte vânat în ajunul sărbătorilor tradiţionale din China şi Vietnam, considerându-se că nu trebuie să lipsească de pe masa nimănui, cu ocazia sărbătorilor, preparatele din carne de pangolin. în plus, chinezii şi vietnamezii îl vânează deoarece se consideră că din carnea şi oasele sale se pot obţine medicamente pentru vindecarea astmului, psoriazisului şi anumitor forme de cancer. în plus, deoarece sud-est asiaticii sunt foarte obsedaţi de viaţa lor sexuală, consumul de carne de pangolin creşte virilitatea până la o vârstă înaintată. Ţinând cont de toate aceste proprietăţi medicale şi… culinare, pe piaţa neagră a comercializării animalelor rare, pangolinul ajunge până la 1.000 de dolari, preţ de vânzare. Recent, vameşii asiatici, dar şi cei francezi şi americani au confiscat sute de piei de pangolin, tone de carne şi kilograme întregi de solzi proveniţi de la acest animal. De exemplu, în iulie, vameşii francezi au confiscat 250 de kilograme de solzi de pangolin. Dan Challender, copreşedinte al UICN, ce are în structurile sale 70 de cercetători specializaţi în studierea animalelor rare, a declarată că braconarea pangolinului a început să atingă cote alarmante în Asia şi în Africa. Din anul 2000 zeci de mii de pnagolini au fost vânduţi în diferite pieţe ilegane, din Pakistan până în Indonezia, din Guineea până în Zimbabwe. UICN a solicitat punerea în aplicare a unei strategii pentru salvarea de la dispariţia a pangolinului. Planul de salvare a pangolinului necesită 5 milioane de euro. Cea mai mare parte din această sumă va fi dirijată către Asia cu scopul limitării braconajului, în sensul că bani vor fi daţi populaţiilor locale care îşi completează foarte mult veniturile prin vânarea şi vânzarea pangolinului. Din păcate, după cum a recunoscut Dan Challender, chiar legislaţia din ţările asiatice şi africane, fiind deficitară, favorizează braconajul. Se speră ca acest mamifer să fie salvat şi prin punerea la punct a unui plan minuţios de creştere supravegheată şi de stimulare a înmulţirii pangolinului. După cum se constată, dacă nu va exista o raţionalizare logică a acţiunilor omului asupra mediului înconjurător, până la urmă specia umană va dispare de la sine prin simplul fapt că îşi autodistruge ecosistemul specific ce permite supravieţuirea şi înmulţirea speciei umane.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Pompierii profesionişti şi pompierii voluntari îşi unesc forţele în caz de dezastru

Cu toţii în folosul comunităţii! Aşa sună îndemnul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dâmboviţa. Serviciile pentru situaţii de urgenţă profesioniste, voluntare şi private, toate trebuie să acţioneze în situaţii de urgenţă în sprijinul cetăţeanului. Legislaţia în vigoare obligă fiecare unitate administrativ – teritorială să îşi înfiinţeze, doteze şi pregătească Servicii […]