Delir şi nebunie în peroada interbelică(LXXIX) De la Rudolf Valentino la Adolf Hitler

de Gilbert Guilleminault, coordonator_
Valentino suferea, ca toate celelalte vede ale filmului mut, de consecinţele apăsătoare ale unui destin prea apăsător, ce devenea până la urmă greu de suportat.
în primul rând, începuse să aibă probleme cu stomacul, probleme ce deveniseră o adevărată tortură. în zadar înghiţea cantităţi mari de bicarbonat care nu-i uşurau cu nimic indigestia cronică de care suferea, medicii ajungând prea târziu să identifice simptomele unui ulcer agravat.
Pe de altă parte, se îndrăgostise nebuneşte de fiica adoptivă a unui miliardar american, Winifred Hudnut. Influenţată de prietena sa, celebra Nazi-mova, fata a schimbat numele prea anglo-saxon, cu cel mai atrăgător de Nataşa Rambova, nobilii ruşi albi fiind foarte la modă după Revoluţia din Octombrie.
Nataşa Rambova era o femeie foarte frumoasă, inteligentă, ce ascundea sub un aer oriental de duzină şi o atitudine detaşată o ambiţie şi o determinare foarte aprigă. Cu hainele sale din catifea neagră, cu turbanele sale lame, cu bijuteriile de un gust îndoielnic şi unghiile aurite, era expresia a tot ce putea fi mai artificial, dar cu toate acestea fiind cu picioarele pe pământ, având o minte periculos de calculată.
Producătorii lui Valentino îşi vor aduce mereu aminte de Nataşa. „Valentino risipea banii într-un ritm ameţitor, va scrie Adolph Zukor în amintirile sale, deoarece se simţea posedat de o Forţă supranaturală. Oamenii din categoria simplilor muritori erau de părere că era foarte greu să poarte discuţii, să ajungă la o înţelegere cu Forţa cel stăpânea pe Valentino. Pentru a-l potoli, i-am crescut salariul cu mult peste ceea ce era prevăzut în contract. Dar, am fost obligaţi să constatăm că această creştere de salariu a stimulat şi mai mult pofta aşa-zisei Forţe. Până la urmă, am sperat că Nataşa Rambo-va, fosta consilieră artistică a lui Nazimova şi foarte obişnuită cu mediul producţiei cinematografice, va avea o influenţă pozitivă asupra lui Valentino. în realitate, singurul rezultat a fost acela că am avut de a face cu două Forţe supranaturale în loc de una ! „


Dorind cu orice preţ să se însoare cu Nataşa, Valentino a ajuns la un pas de a-şi distruge cariera.
Era în asemenea hal îndrăgostit, dorea cu atâta nesaţ să se însoare cu Nataşa încăt a neglijat oare să mai divorţeze de Jean Acker când s-a prezentat la uşa primarului din Tijuana, un orăşel de la frontiera cu Statele Unite? Tânăra ce aştepta în maşină nu era alta decât Nataşa Rambova.
Niciunul dintre ei nu aveau actele necesare pentru căsătorie, dar primarul din Tijuana ştia foarte bine de ce erau capabili cei ce veneau din Hollywood. Filmului îi datora oraşul bogăţia de care se bucura, pe străduţele sale urât mirositoare, pline de cabarete şi de cârciumi numite „saloon”, fuseseră turnate majoritatea primelor westernuri, iar Valentino a gonit călare de multe ori pe aceste străduţe, purtând primul său nume. în plus, de când cu prohibiţia, toată capitala filmului străbătea cu regularitate cei trei sute de kilometri de deşert plin de praf pentru a sorbi în Tijuana alcoolul contrafăcut ce se vindea la preţuri foarte umflate.
O mulţime colorată de „desperados”, de prostituate îmbătrânite, venite pe vremuri din toate colţurile lumii în momentul maxim atins de febra căutării aurului, trăia de pe urma comerţului cu alcool, iar în tripourile confecţionate în grabă din scânduri, unde lumina ardea până-n zori, crupierii strângeau pariurile, având pe masă un revolver la îndemână.
Pentru a sărbători această căsătorie princiară, primarul a aranjat ca banchetul să aibă loc chiar în casa sa. Abia a apuca să se ridice pentru a ţine discursul uzual că sună telefonul. Impresarul lui Valentino este la capătul firului.
„- Veniţi imediat acasă, îi spune acesta cu o voce seacă. S-a descoperit totul ! „
O ţaţă din Hollywood a dezvăluit totul despre căsătoria secretă şi chiar în dimineaţa în care trebuia să se finalizeze ceremonia, declaraţiile sale apăruseră în paginile propriului ziar. Toate ligile ce militau pentru păstrarea intactă a moralităţii au luat foc. Studiourile de filmare au dat în clocot. Nataşa a trebuit să se întoarcă de una singură la familia sa, în New York. în ceea ce-l privea pe Valentino, acesta nu mai avea de ales: trebuia să-şi salveze cu orice preţ cariera. Pentru aceasta a fost oblicat să se com

porte pe placul ligilor moralităţii şi să se pocaiască în public.
Arestat de cum a pus piciorul în Hollywood, fără un ban în buzunar pentru a plăti cauţiunea, prietenii neputând să-l ajute deoarece era sâmbătă iar băncile erau închise, Valentino a trebuit să zacă două zile pe paiele umede ale celulei închisorii. Va fi eliberat luni, când impresarul său va reuşi să strângă cele căteva mii de dolari necesare.
Dar nu va scăpa aşa de uşor. Mai trebuia să-şi pună şi cenuşă în cap.
” – Am acţionat orbit de nebunia provocată de iubire. O iubeam teribil de mult! ” va explica în faţa unui batalion de doamne intransigente, cu părul gri-zonat, neimpresionate de faptul că vocea lui Valentino se sufoca sub valul de emoţie ce-l sufoca.
” – în ceea ce mă priveşte, aceste doamne de treabă au binecuvântarea mea”, va spune Jean Acker într-un elan de recunoştinţă.
în faţa judecătorilor, mai îngăduitori, „Amatul secolului” nu va obţine divorţul decât după ce va mărturisi şi dovedi că prima sa căsătorie nu a fost consumată.
Pentru a potoli furia ligilor puritane, Rudolph şi Nataşa vor fi obligaţi să trăiască separaţi un an de zile, la mii de kilometri unul de celălalt, ea la New York, el la Hollywod. Adevărul este că America nu ştia de glumă când era vorba de idolii ei, cerându-le să fie exemplari. Marele Fatty este o dovadă. Din cauza faptului că o femeie a murit în mod inexplicabil în casa sa, în timpul unei petreceri prea mult stropită cu alcool, partenerul lui Chaplin a fost pur şi simplu şters de pe genericul tuturor peliculelor în care apărea, nrmaipermiţându-i-se să mai joace în vreun film. Mabel Norman, una dintre cele mai iubite vedete ale filmului mut, a găzduit-o pe Edna Pur-viance după ce aceasta din urmă divorţase de Chaplin. într-o zi, în timp ce cele două femei dădeau o petrece, şoferul lui Mabel, din cauza unei crize de nebunie sau de gelozie, a tras cu pistolul, fără să avertizeze pe nimeni, în unul dintre invitaţi. După acest incident, niciuna dintre cele două actriţe nu a mai apărut în vreun film.
Cât timp a fost obligat să stea departe de iubita sa, „Şeicul” a fost prost dispus. Cel mai mic lucru care nu-i convenea îi provoca pe platoul de filmare crize demente de furie, începea să ameninţe că lasă totul baltă, declanşa interminabile negocieri referitoare la încasările ce i se cuveneau. în momentul în care s-a pronunţat divorţul definitiv, a trebuit să se întrerupă brusc filmările pentru a i se permite să se căsătorească a doua oară în localitatea Crow-Point, în statul Indiana.
Din clipa în care cei doi porumbei au fost, în sfârşit, împreună, pe platourile de filmare s-a sperat că zilele bune vor reveni. Dar, de când Nataşa a revenit la Hollywood, lucrurile s-au înrăutăţit. Ea decidea totul.
A reuşit să trimită la plimbare vedeta feminină din Sainted Devil deoarece a considerat că nu este „demnă” să joace alături de Valentino. Pentru a se stabili unghiul din care trebuias filmată vedeta (Nataşa era de părere că se pierde prea mult timp cu partenerele), l-a blocat o întreagă după-amiază pe şeful operator de imagine. De asemenea, scurta scenele sentimentale, schimba scenariul, iar când regizorul dădea o indicaţie, Nataşa se băga imediat pretinzând contrariul. Partea proastă era că Valentino îi dădea mereu dreptate. Iubirea sa orbească pentru Nataşa ajunsese de râsul întregului Hollywood. în semn de supunere totală faţă de ea, purta pe braţ o brăţară de sclav pe care i-o dăduse chiar Nataşa. Când un regizor i-a cerut s-o scoată pentru câteva clipe, din motive obiective, deoarece nu cadra cu scenariul, Valentino a făcut o adevărată criză de isterie.
Tensiunea nervoasă devenise aşa de mare între el şi studioul ce-l angajase, „Famous Players”, încât, într-o zi, după ce a prăsit brutal platoul de filmare, şi-a dat demisia. Imediat a fost dat în judecată.
Tradus din franceză de Mircea COTÂRŢĂ, special pentru toţi cei care au avut parte de profesori de istorie plafonaţi, plictisiţi de viaţă şi înăcriţi de eşecurile personale, uitând că predarea logică a adevărului istoric nefestivist înseamnă înţelegera viitorului prin recursul la trecutul nefardat. De asemenea, Mircea Cotârţă se ocupă cu tehnoredactarea cotidianului „Dâmboviţa” din ziua a 25-a a celei de a opta luni a anului 2013.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Publicare proiect de ordin al preşedintelui ANAF, cf. Legii 52/2003

Vă informăm că pe pagina de internet a Agenţiei Nationale de Administrare Fis-cală,www.anaf.ro, la rubrica Transparenţă decizională, a fost publicat un proiect de ordin al preşedintelui ANAF, conform Legii 52/20003, privind transparenţa decizională în administraţia publică.Eventualele sugestii, propuneri sau opinii referitoare la proiectele de acte normative pot fi transmise în […]