Delir şi nebunie în perioada interbelica (XXII) De la Rudolf Valentino la Adolf Hitler

de Gilbert Guilleminault, coordonator_
Singurul bărbat, chiar singurul, capabil să-i constrângă pe turci să-şi descopere existenţa patriei pe propriul lor pământ, a fost Kemal paşa, viitorul Ataturk, „Părintele turcilor”. Va da naştere unui popor cu ajutorul unei dureroase cezariene. Nemulţumindu-se doar să pună la cale o insurecţie şi să câştige un război, va fi obligat să-ngenunchieze pe cei tari de cap, să-şi pedepsească fiii în numele iubirii pe care le-o poartă şi de-a-i mâna de la spate cu biciul, de-a lungul unui drum plin de obstacole, presărat cu eşafoade şi imagini ale sufernţei. Dar, înainte de toate, va trebui să-i ducă cu zăhărelul pentru a reuşi să-i convingă că este singurul ce are dreptate.
„Maiestatea Sa m-a însărcinat să refac regimentele, să le fac capabile de a lupta, pentru a scoate afară de pe pământul nostru pe invadatorul grec.”
Ordinele sale sunt exact opusul a ceea ce vrea sultanul. Este ferm convins că, pentru a scăpa de el, Mahomet al VI-lea l-a însărcinat pe generalul Kemal să demobilizeze soldaţii şi să menţină ordinea în provinciile orientale. Din clipa în care a debarcat la Samsun, în data de 19 mai 1919, învingătorul din Stâmtori convoacă un congres naţionalist unde vin, din toate colţurile Turciei, delegaţiile de ţărani, încă timorate. Autorităţile britanice de ocupaţie încep să se îngrijoreze, se supără, cer sultanului să pună mâna pe cei ce se revoltă. Ascultător, sultanul stabileşte un preţ pe capul rebelului, care este degradat şi declarat eretic. Pentru o clipă, soarta pare a fi împotriva lui: regimentele lui Kemal se împrăştie din momentul în care le vorbeşte toţi „hodja”, păstrătorii legii sfinte, trupele sale formate din caporali şi din cultivatori sunt ameninţate de jandarmii seraiului şi de fanaticii kurzi, ameninţările ajungând să fie auzite chiar şi-n bastionul rezistenţei din Angora. Dar, când totul părea definitiv pierdut, publicarea tratatului de la Sevre dă peste cap întreaga naţiune care până atunci se resemnase să aibă parte doar de liniştea cimitirelor.
„Sultanul ne-a trădat… Paşa avea dreptate…”
Din acea clipă, milioane de bărbaţi se aliează cu ratatul posomorât care niciodată nu a avut abilitatea de a se face auzit în anticamerele palatului. în zece zile, tot poporul se revoltă. Regimentele desfinţate se refac şi atacă pe toate fronturile. Femeile ies din anonimatul lor pudic, începând să care obuzele de care aveau nevoie bărbaţii. Zdrenţăroşii furioşi îi atacă pe armeni, îi îngenunchiază pe kurzi, îi alungă pe italieni. Sfătuită de Lyautey, Franţa iese din jocul politic şi, în mare secret, din octombrie 1921, Franklin-Bouillon semnează, la Angora, acordurile prin care-l recunoaşte în fapt pe cel pe care Lordul Balfour se încăpăţâna să continue să-i spună „şeful hoţilor”. Mai rămâneau englezii din Stambul şi mai ales diviziile de elită din Venizelos ce pornesc atacul şi foarte repede devin o ameninţare pentru capitala, încă provizorie, unde se află adunarea rebelilor.
în iulie 1921, pe malurile de la Sakharya, are loc confruntarea furibundădin-tre duşmanii ereditari. Şapte generali mor în luptă. Până în ultima zi a luptei, cu greu se putea spune cine va fi învingător: după douăzeci şi două de zile şi douăzeci şi două de nopţi, grecii cedează, se retrag şi se reîntorc la pasiunile politice interne ce le dezbină ţara.
Profitând de răgazul de după victorie, Kemal alcătuieşte o armată din cohortele de sărăntoci, venţi din toate colţurile ţării, călare pe măgarii sau asinii lor. în august 1922, comandantul suprem al zdrenţăroşilor dă ordin de începere a asaltului:
„Obiectiv: Mediterana !”
Evenimentele ce urmează ordinului degenerează în fapte de o atrocitate greu de suportat. în timp ce, prin praful torid, armatele lui Constantin fug în debandadă spre malul Mării Egee, prin sate au loc hidoase răzbunări împotriva familiilor de greci, rămase fără apărare: femeile sunt crucificate, copiilor li se bat piroane în mâni, pe uşile grajdurilor. în data de 9 septembrie, Kemal intră în Smyrna cuprinsă de flăcări, unde trucii îi vânează pe creştini printre ruinele cartierului francez, în umbra tunurilor mute ale flotei britanice. A câştigat. Englezii acceptă situaţia şi renunţă la pretenţia de a mai controla Strâmtorile: tratatul de la Sevre nu mai valorează nici doi bani.
O nouă conferinţă internaţională este convocată la Lausanne, pentru negocierea unor accorduri mai realiste. O ultimă viclenie a guvernului de la Londra: o dublă invitaţie adresată „autorităţilor Adunării”, adică lui Kemal, şi guvernului imperial. Marele Vizir, în numele sultanului, se grăbeşte să accepte ceea ce declanşează furia deputaţilor:
„Duşmanul vrea să ne învrăjbească, iar renegatul din Serai îi face jocul !”
„Prin vot unanim”
Kemal, în ceea cel priveşte, este de o indiferenţă surprinzătoare. Nu se lasă păcălit de vociferarea deputaţilor. Ştie că sunt în stare să-l înlocuiască pe sultan, dar, pe de altă parte, ar face orice pentru a-l menţne la putere. Kemal este decis să desfiinţeze structurile sociale seculare. Cu o încăpăţânare uimitoare se aruncă în luptă pentru a doborî obstacolul ce-i stă în cale, ceea ce dâ fiori de ghiaţă pe şira spinării, tuturor monarhilor europeeni. Ceea ce se va numi mai târziu, în istoria tucă oficială, „consensul unanim” al întregului popor, a fost de fapt rezultatul politic al voinţei unui singur om şi a câtorva soldaţi fideli, subjugaţi de tăria personalităţii sale.
îmbrăcat cu vechea sa tunică gri, scoate din buzunar o hârtie, se uită fix la deputaţi, rostind apăsat fiecare cuvânt:
„Vă propun să votaţi plini de entuzias o lege prin care Mahomet al Vi-lea va fi expulzat, iar sultanatul va fi abolit.”
Tradus din franceză de Mircea COTARŢĂ, special pentru toţi cei care au avut parte de profesori de istorie plafonaţi, plictisiţi de viaţă şi înăcriţi de eşecurile personale, uitând că predarea logică a adevărului istoric nefestivist înseamnă înţelegerea viitorului, prin recursul la trecutul nefardat. De asemenea, Mircea Cotărţă se ocupă cu tehnoredactarea cotidianului „Dămboviţa”, din ziua a 25-a a celei de a opta luni a anului 2013.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

ANUNŢURI

ANUNŢURI