Delir şi nebunie în perioada interbelică (IV) De la Rudolf Valentino la Adolf Hitler

de Gilbert Guilleminault, coordonator_
1925: bătrânul mareşal Hindenburg, în vârstă de şaptezeci şi opt de ani, îl înlocuieşte pe Ebert, devenind preşedinte al Reich-ului. Alegerea sa îi va îngrijora pe democraţi. Hindenburg îi calmează, numind miniştri moderaţi: la Finanţe, dr. Schacht, ce reuşeşte să echilibreze economia Germaniei; la Externe, Stresemann, adept al politicii de conciliere, semnând împreună cu Briand pactul de la Locarno, ce garantează statu quo-ul, permiţând Germaniei să devină membră a Societăţii Naţiunilor.
în Franţa, pentru prima dată, statuile artei africane şi tablourile cubiste sunt admise la expoziţia Artelor decorative, iar din colonii vin veşti foarte proaste: arabii se revoltă, în Siria, împotriva administraţiei franceze, în regiunea Rifului, răscoala condusă de Abd El-Krim ia amploare.
în URSS, Stalin pune la cale tot felul de intrigi de culise pentru impunerea dictaturii personale. Astfel, reuşeşte să-l înlăture pe Troţky de la conducerea Comisariatului pentru Război. In China, Ciang Kai-Şek pune mâna pe putere după moartea socrului său, Sun Yat-Sen. în Anglia, şomajul este în creştere, iar Comisia de anchetă este constrânsă să efectueze reducerea salariilor şi creştereanumărului orelor de lucru. în Italia, Mussolini reuşeşte să pună pumnul în gura presei, deportându-i pe opozanţii săi în insulele Lipari.
în acest an, T.E. Lawrence publică Cei Şapte Stâlpi ai înţelepciunii, G.B. Shaw primeşte premiul Nobel pentru literatură, spectacolul La Revue Négre are parte de un triumf nemaipomenit, pe Champs-Élysées, parizienii călcându-se pe picioare ca să-l vadă, cenuşa lui Jean Jaurès este depusă la Panteon, Charlot realizează filmul Goana după aur, iar Greta Garbo are parte de un succes şi mai mare cu rolul din Stada tristeţii, în regia lui Pabst.
1926: în acest an vine rândulFranţei să simtă pe propria piele panica financiară. în iulie, preşedintele Herriot dezvăluie Camerei că Statul nu mai are bani. Imediat, a doua zi este dat jos de la putere, guvernul său fiind înlocuit cu unul de Uniune naţională, condus de Poincaré, ce reuşeşte să redreseze valoare francului. De asemenea, Parlamentul francez refuză să ratifice angajamentul sumat de Herriot de a achita datoria către Statele Unite în şaizeci şi două de tranşe. în Maroc, Abd El-Krim se predă autorităţilor franceze.
Dificultăţile economice cresc în Anglia, unde greva minerilor a durat şapte luni, aceştia fiind sprijiniţi financiar de URSS. Primul ministru Balwin, după ce este dezvăluită implicarea ruşilor în desfăşurarea grevei, rupe relaţiile diplomatice cu Uniunea Sovietică. în Italia, Dcele este ţinta a trei atentate. Drept urmare, lichidează fără menajamente opoziţia parlamentară, interzice grevele şi lock-out-ul. în Japonia, prinţul Hiro-hito, ce guverna deja de şapte ani în numele tatălui său grav bolnav, preia puterea. în Polonia, mareşalul Pilsudski pune capăt anarhiei interne printr-o lovitură
de Stat.
în acest an, întreg Parisul dansează charleston, iar toată lumea din New York deplânge moartea idolului marelui ecran, Rudolf Valentino. Pentru prima oară, în istoria asasinatelor, la iniţiativa lui Al Capone, la Chicago, este înfinţat sindicatul crimei, iar Belgia trăia din plin o adevărată poveste cu zâne: frumoasa prinţesă suedeză Astrid se mărita cu prinţul moştenitor. Tot în acest an, Papa numeşte primii episcopi chinezi, Byrd zboară pe deasupra Polului Nord, Gide publică Falsificatorii da bani, Hollywood realizează prima variantă Ben Hur iar cinematografia sovietică Cuirasatul Potemkin.
1927: în China, Ciang Kai-Şek se hotăreşte să scape de consilierii sovietici, expulzează misiunea militară rusească, îi zdrobeşte pe comuniştii din Shanghai, apoi pe cei din Canton. Din acest an, timp de zece ani nu vor mai exista niciun fel de relaţii între URSS şi China. în Uniunea Sovietică, Troşky încearcă să-l dea jos de la putere pe Stalin, dar eşuează şi este exclus din Comitetul Central. în India, Gandhi declanşează campania împotriva englezilor. în Mexic, catolicii se revoltă împotriva guvernului revoluţionar. La Paris şi în toată lumea au loc proteste după executarea, în Statele Unite, a lui Sacco şi Vanzetti.
Pentru prima dată de la terminarea Primului Război Mondial, Franţa cunoaşte excedentul bugetar. Pe 21 mai, Parisul întâmpină entuziast pe tânărul american Charles Lindbergh care, în treize şi trei de ore a traversat, cu avionul, Atlanticul, la câteva zile după tra

gica dispariţie a lui Nungesser şi Coli ce încercaseră acelaşi lucru cu avionul lor Pasărea albastră. De asemenea, echipa de tenis a Franţei câştigă pentru prima dată Cupa Davis.
în acest an, la New York rulerază primul film vorbit, Cântăreţul de jazz, Walt Disney inaugurează seria de desene animate cu Mickey, Heidegger publică Fiinţă şi timp, pictorul Juan Gris moare, iar Bunuel şi Dali realizează filmul suprarealist Câinele andaluz.
1928: Aristide Briand, „pelerinul Păcii”, crede că a realizat visul vieţii sale, deoarece, pe 27 august, la Paris, şaizeci de ţări renunţă solemn la război, semnând pactul Briand – Kellogg. Euforia traversează Atlanticul, cuprinzând America. „Preşedintele prosperităţii” devine sloganul ales de Herbert Hoover pentru alegeri. Stalin, care tocmai l-a exilat pe Troşky în Turkestan, lansează primul cincinal. Mussolini anulează votul universal. în Germania, un milion de alegători, prin vot, trimit doisprezece nazişti în Reichstag. în Portugalia, are loc lovitura de Stat a generalului Carmona, ce va încredinţa conducerea noului guvern profesorului Salazar. Francezii, mulţumiţi de redresarea ţării, datorată lui Poincare, votează o Cameră moderată. în China, Ciang Kai-Şek intră în Pekin, iar comuniştii se refugiează în provincia Kiang Si, unde creează o republică sovietică.
La Jocurile Olimpice de la Amsterdam, Jules Ladoumegue, recordmen la 1500 metri este învins, iar victoria la maraton îi revine algerianului El Ouafi, ce lucra ca manevrant la uzinele Renault. Henri Bergson şi Sigrid Undser primesc premiul Nobel pentru literatură. Huxley publică Contrapunct, Malraux, Cuceritorii, Lorca, Romancero Gitan, Ravel compune Boler-oul, iar la Paris succesul anului în lumea teatrului este piesa Topaz.
1929: deceniul iluziilor se încheie cu gicantica prăbuşire a Bursei de pe Wall Street, la sfârşitul lunii octombrie. Excesele speculative bursiere şi supraproducţia au declanşat o reacţie în lanţ ce s-a terminat cu şomajul şi falimentarea micilor afacerişti. Criza financiară din Statele Unite se va extinde în toată lumea.
Şi în Franţa se va încheia o epoca de prosperitate odată cu moarte lui Poincare, grav bolnav, a lui Foch şi a lui Clemenceau. Deasemenea, în Germania moare şi Stresemann nu înainte de a se bucura că a reuşit să evacueze, din Rhenania, trupele aliate şi să reducă plata datoriei, folosind planul Young, la treizeci şi opt miliarde de mărci aur. Alegătorii britanici îl ajută pe laburistul MacDonald să câştige alegerile, în speranţa că acesta va reuşi să pună capăt crizei economice care, de trei ani, tot face prăpăd în Anglia. în Iugoslavia, regele Alexandru impune dictatura. în Uniunea Sovietică, Stalin începe lichidare chiaburilor, „kulacii”, executaţi sau deportaţi cu miile. în Zurich, doctorul Weizmann pune bazele „Agenţiei evreişti” ce va contribui din plin la dezvoltarea aşezărilor evreieşti din Palestina. Conflictul dintre Italia şi Vatican se încheie prin semnarea tratatului de la Latran şi, pentru prima dată după 1870, Papa iese din palatul său pentru a binecuvânta mulţimea.
Troţky, expulzat din URSS, începe viaţa sa de om hăituit. Hemingway publică Adio arme, Von Salomon, Dispreţuiţii, prinţului de Broglie i se decernează premiul Nobel pentru fizică pentru toria sa referitoare la fizica cuantică, dirijabilul german Graf von Zeppelin face ocolul lumii în trei săptămâni, succesele scenei pariziene sunt piesele Marius şi Jean de la Lune, iar pe marele ecran, lumea este înebunită după filmul îngerul albastru, în regia lui Sternberg, descoperind o nouă mare vedetă a filmului internaţional: Marlene Dietrich.
Tradus din franceză de Mircea COTARŢĂ, special pentru toţi cei care au avut parte de profesori de istorie plafonaţi, plictisiţi de viaţă şi înăcriţi de eşecurile personale, uitând că predarea logică a adevărului istoric nefestivist înseamnă înţelegerea viitorului, prin recursul la trecutul nefardat. De asemenea, Mircea Cotărţă se ocupă cu tehnoredactarea cotidianului „Dămboviţa”, din ziua a 25-a a celei de a opta luni a anului 2013.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Euro a crescut, dolarul şi francul au scăzut

Apetitul pentru risc a crescut marţi pe pieţele externe, după ce Rezerva Federală amer-icanăa anunţat că va începe să cumpere obligaţiuni corporative în valoare de până la 750 de miliarde de dolari. Leul nu a putut beneficia de aceasta evoluţie iar cursul monedei unice a crescut de la 4,8337 lei, […]