Published On: mie, mart. 12th, 2014

Crimeea, perla regală a puterii Rusiei

nichiduta.ro

crimeaSituaţia nu a evoluat prea mult în ultimele zile în Ucraina, mai ales de când trupele ruseşti au ocupat Republica Autonomă Crimeea. Situaţia a devenit foarte încordată, iar luni, 10 martie, Consiliul de securitate al ONU a atras atenţia Rusiei că trebuie să permită Ucrainei să revină la o normalitate în ceea ce priveşte viaţa sa socială şi economică. în plus, Consiliul de securitate al ONU a atras atenţia că Ucraina are dreptul să stabilească singură ce fel de relaţii poate să aibă cu toate statele lumii, inclusiv cu Uniunea Europeană şi Rusia. Desigur, dialogul pe care l-a propus ONU s-a dovedit a fi un dialog al surdo-muţilor, deoarece ruşii şi-au văzut mai departe de ale lor şi, pentru a demonstra lumii că sunt în continuare o mare putere economică şi militară, la începutul acestei săptămâni au bombardat o bază militară ucraineană, iar Uniunea Europeană nu a putut să facă nimic.
Sperietoarea lui Fabius
Laurent Fabius a încercat marţi să tragă de urechi Moscova, fluturând veşnica ameninţare cu sancţiuni economice dacă Rusia nu revine la sentimente mai umane faţă de Kiev. Fabius a încercat să-i atragă atenţia lui Vladimir Putin că ar trebui să respecte, să aplice propunerile pe care le-a făcut secretarul de stat John Kerry. Şi la această ameninţare Putin a răspuns cu un zâmbet de o ironie ucigătoare. De fapt, ce s-a întâmplat. Mare lucru, nu prea. Ceea ce se tot întâmplă în zona fostelor republici sovietice: se trag focuri de armă, se omoară oameni. Luni dimineaţa, în Crimeea, soldaţii ruşi au tras într-o veselie punând mâna pe baza navală ucraineană din Bakcisarai. Cei 15 membri ai Consiliului de securitate Onu, când au aflat ce năzbâtie au făcut ruşii, tot luni, imediat s-au întrunit şi au discutat cu uşile închise pentru a rezolva două mari probleme ce riscă să devină destul de grave: declararea Republicii Autonome Crimeea şi agravarea crizei ucrainene. Coform declaraţiilor ambasadorului englez, Mark Lyall Grant, se pare că reprezentantul ucrainean la ONU, Iuri Ser-gheiev, ar fi spus că referendumul care a avut loc duminica trecută, susţinut şi pus la cale de ruşi în Crimeea, a consfinţit dreptul Crimeei de a fi republică autonomă independentă şi de voinţa Ucrainei, şi de voinţa Rusiei, deşi în realitate populaţia rusofonă zdrobitor de majoritară în Crimeea va întreţine relaţii cordiale mai mult cu Moscova decât cu Bruxelles sau Kiev. Acum, Iuri Sergheiev poa’ să stea şi-n cap, deoarece referendumul democrat, sau nu, a scos la suprafaţă voinţa unei Crimei puternic rusificate, care nu doreşte să fie în subordinea Uniunii Europene.
Mai apare o problemă, una foarte mare, care le va sta în gât occidentalilor, încât aceştia vor înghiţi cu noduri multă vreme de acum încolo. în sud-vestul Crimeei se află oraşul Sevastopol. în acest frumos oraş se află cea mai mare şi mai importantă bază navală a Rusiei care a existat şi pe vremea sovieticilor, şi pe vremea ţarilor ruşi, în secolul al XVIII-lea. Oraşul construit de ruşi
împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei a dovedit, prin politica sa externă, că era mai deşteaptă decât toţi conducătorii germani şi austrieci la un loc. Ecaterina a II-a fost prima care a înţeles importanţa şi valoarea strategică a Peninsulei Crimeea. în consecinţă, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Ecaterina a II-a, urmând exemplul ţarului Petru I, care a fondat şi construit Petersburgul, a adunat toate minţile luminate şi a fondat şi a construit oraşul Sevastopol. Oraşul acesta a fost construit de ruşi fără să ţină seama de interesele economice sau de orice altă natură ale tătarilor din Crimeea sau ale turcilor care visau să pună definitiv mâna pe această peninsulă. După ce s-a terminat al doilea Război Mondial, Sevastopol, alături de Leningrad/ Stalingrad, a primit titlul de oraş martir. Până aici lucrurile au fost chiar foarte clare, ucrainenii şi ruşii convieţuind paşnic în Crimeea. Dacă ruşii se mai luau la bătaie cu ucrainenii, aceasta se întâmpla când se depăşea cantitatea de vodkă băută, sau, uneori, conflictul era provocat de vreo femeie pe care au pus ochii şi unii, şi alţii. Adevărata problemă a apărut în 1991, când a reapărut pe harta europei statul independent Ucraina. La prima vedere ruşilor puţin le-a păsat că ucrainenii doreau să fie independenţi. Puţin îi păsa Moscovei dacă ucrainenii se vor lăfăi în prosperitate sau vor crăpa de sărăcie. Moscova nu dorea decât un singur lucru: Kievul să nu devină proprietarul oraşului Sevastopol, unde, de pe vremea împărătesei Ecaterina a II-a, se afla cea mai puternică flotă militară din Marea Neagră.
Cea mai mare bază militară navală
Totuşi, pentru a evita izbucnirea unui război local, Rusia a fost de acord să împartă cu Ucraina flota militară din Marea Neagră. Astfel, în 28 mai 1997, flota a fost împărţită în felul următor: 17 %, adică 80 de nave de război, au revenit Ucrainei, iar 83%, adică 338 nave de război, Rusiei. Or, prin aceste 338 de nave, Rusia stăpâneşte şi controlează fără drept de apel întreg bazinul Mării Negre. în plus, Sevastopol este în realitate cea mai mare bază militară rusească de pe malul Mării Negre. Toată lumea a trăit cu impresia că lucrurile s-au calmat, că toţi se vor lua în braţe, se vor pupa, se vor îmbăta fără să se mai ia la bătaie. Dar adevărul a ieşit la iveală în data de 21 aprilie 2010, când Rusia şi Ucraina au semnat un acord prin care puneau bazele unor noi condiţii ale dreptului de folosire a flotei militare din Crimeea. Adevărul este următorul: flota din Crimeea deocamdată păzeşte şi controlează furnizarea de gaz natural către Ucriana şi restul Europei. Ucraina nu este pentru Moscova decât un culoar ieftin, convenabil, de trecere a gazului natural rusesc către clienţii din Europa Occidentală. Flota rusească din Crimeea are deocamdată mai mult rolul de a păzi acest important loc de transport al gazului natural. In plus, oraşul Sebastopol, numai pentru faptul că păzeşte transportul fără probleme al gazului rusesc, încasează anual o rentă de 100 de milioane de dolari, echivalentul a 74 de milioane de euro. Că le place sau nu ucrainenilor, flota rusească din Crimeea va rămâne acolo până după anul 2047, iar dacă Occidentul supără Moscova, aceasta s-ar putea să nu mai plece niciodată din Crimeea. Baza militară navală din Sevastopol are 15 mii de militari. Conform declaraţiilor oficiale, la nevoie, baza militară navală din Sevastopol poate găzdui, fără probleme, 25 de mii de militari. Sevastopolul are 380 de mii de locuitori, oficial, din care 70% vorbesc doar rusa. Centrul de comunicare şi spitalul militar al oraşului sunt sub control rusesc. Oraşul, pe lângă marinarii flotei ruseşti, mai găzduieşte şi două regimente de infanterie: marină şi aeriană. Dincolo de faptul că Sebastopol este simbolul imperial al eroismului ofiţierilor şi soldaţilor ruşi, deci dincolo de acest aspect, pentru Moscova baza militară din Crimeea este foarte importantă, deoarece, cu ajutorul ei, Moscova poate demonstra Occidentului că nu se poate nimeni juca cu voinţa sa, iar recentul eveniment din Crimeea, constituirea prin referendum a Republicii autonome Crimeea, dovedeşte din plin că voinţa Rusiei de multe ori poate fi de neînfrânt. Oricum, Rusia nu va renunţa niciodată la ieşirea spre Mediterană.

eJobs

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

noriel.ro