Condiţiile de transport feroviar, verificate de ANPC

In perioada 06-07 februarie 2020, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a desfăşurat, la nivel naţional, o serie de acţiuni de control care au vizat condiţiile de transport pe căile ferate, precum şi serviciile de alimentaţie oferite consumatorilor.
Au fost verificaţi 398 operatori economici care prestează servicii în domeniul transportului feroviar de călători şi operatori economici care îşi desfăşoară activitatea în incinta sau în apropierea gărilor, constatându-se abateri la un număr de 295 (~74 %) de la prevederile legale, în vigoare privind protecţia consumatorilor.
Ca urmare a deficienţelor constatate, organele de control au dispus următoarele măsuri:

  • oprirea temporară de la comercializare a 549 kg produse alimentare în valoare de 3959 lei şi de produse nealimentare în valoare de 841 lei până la intrarea în legalitate;
  • oprirea definitivă şi scoaterea de la comercializare a cantităţii de 284 kg produse alimentare în valoare de 4211 lei şi de produse nealimentare în valoare de 875 lei produse posibil periculoase pentru consumatori;
  • aplicarea de 372 sancţiuni contravenţionale, constând în 167 avertismente şi 205 amenzi contravenţionale însumând 1213500 lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.
    S-au dispus 10 măsuri de oprire temporară a prestării serviciului.
    Controalele au depistat o serie de abateri dintre care enumerăm:
  • în spaţiul destinat circulaţiei călătorilor

din incinta gărilor existau găuri în paviment, lipseau bucăţi de piatră/gresie, canale/guri de canal neconforme;

  • condiţii igienico sanitare necorespunzătoare în compartimente, iar fotoliile aveau tapiţeria pătată, ruptă, cu cotiere rupte, murdare, pătate, tetiere murdare;
  • în zona peroanelor, băncile destinate călătorilor nu erau şterse complet de zăpadă pentru a putea fi utilizate;
  • peronul nu era înălţat şi se află la o distanţă destul de mare de tren, fiind îngreunat accesul în teren şi punându-se în pericol securitatea călătorilor;
  • rampele pentru persoanele cu dizabilităţi nu erau curăţate de zăpadă, existând crengi de copaci rupte, ce blocau calea de acces;
  • băncile pentru staţionarea călătorilor nu erau curăţate;
  • pereţii şi tavanul din interiorul staţiilor erau insalubre prezentând pete de mucegai şi infiltraţii;
  • ferestrele sălilor de aşteptare erau sparte şi neigienizate, existând păsări în interiorul clădirii;
  • în zona peroanelor, existau gunoaie, saci de plastic de gunoi neridicaţi;
  • lipsa burlanelor de scurgere a apelor pluviale;
  • lipsa scaunelor sau scaune insuficiente în sălile de aşteptare;
  • finisajele pasajelor subterane erau dete-rioarate, trepte ciobite, pereţi / tavane scorojiţi, cu infiltraţii de apă;
  • toaletele erau neigienizate şi scaunele murdare;
  • în sălile de aşteptare pereţii erau exfoliaţi, existau pânze păianjen pe tavan şi pereţi, tocaria era deteriorată şi exfoliată, coşurile de gunoi aveau tablă ruginită; recipentele pentru săpun lichid erau goale iar anumite chiuvete nu aveau baterie sanitară;
  • la toaletele pentru bărbaţi era un miros pestilenţial de urină şi amoniac, din cauza neigienizarii corespunzătoare a pisoarelor;
  • în unele gări peroanele şi căile de acces către liniile ferate nu aveau rampe pentru persoane cu dizabilităţi, diferenţa de nivel fiind foarte mare de la peron la scară trenului;
  • lipsa iluminării peronului;
  • săli de aşteptare fără instalaţie de încălzire;
  • în unele săli de astepare există mobilier cu părţi lipsă, înveliş degradat, iar grupurile sanitare aveau pereţii cu porţiuni degradate, uşile cabinelor nu erau prevăzute cu sistem de închidere, ci erau legate cu sfoară sau bucăţi de material plastic;
  • în sălile de aşteptare caloriferele şi pavimentul erau murdare, neigienizate şi exis

tau deşeuri depozitate după calorifere;

  • Info chioşcurile din sălile de aşteptare erau defecte;
  • la intrarea în anumite gări existau porţiuni lipsă de scări (măcinate);
  • în tunelurile pietonale scările erau acoperite cu mochetă antiderapantă, depreciată pe anumite porţiuni (bucăţi lipsă sau capete desprinse).
    Operatorii economici care îşi desfăşurau activitatea în incinta sau în apropierea gărilor au fost sancţionaţi pentru următoarele abateri:
  • comercializare de produse preambalate, neetichetate individual în totalitate şi comercializare de produse de patiserie vrac cu dată limită de consum afişată la locul de vânzare de 48 ore, faţă de 24 ore cât prevede Regulamentul 1169/2011 şi fără a avea afişat pe eticheta de preţ ingredi

entele alergene;

  • comercializare de prăjituri fără a se realiza informarea consumatorilor la locul de vânzare cu privire la faptul că au fost aprovizionate în stare congelată;
  • comercializare de fursecuri preambalate ce prezentau pe ambalajul individual doar numărul de lot, celelalte informaţii regăsindu-se pe ambalajul comun, fără a fi accesibil consumatorilor;
  • comercializare de diferite salate vrac cu modificări evidente de calitate: oxidare la suprafaţă, aglomerări şi miros nespecific acidifiant şi fără a avea afişate ingredientele alergene (ouă, peste, muştar);
  • schimbarea stării termice la unele specii de carne, acestea fiind congelate în cadrul unităţii;
  • comercializare de produse de patiserie cu denumire incorectă în raport cu ingredientele utilizate în procesul de preparare;
  • lipsa afişării alergenilor pe etichetele fiecărui sortiment de la locul de vânzare;
  • existenţa în unitatea de producţie de materii prime cu data durabilităţii minimale depăşită (drojdie, chocolatier white waffle);
  • în spaţiul frigorific din dotare nu erau respectate condiţiile de vecinătate impuse de legislaţia sanitară în vigoare;
  • lipsa substanţelor pentru dezinfecţia ouălor în coajă utilizate în procesul de preparare;
  • utilajele din dotare, mesele de lucru şi spaţiile frigorifice prezentau strat gros de grăsime aderenţa pe suprafeţe şi substanţe organice arse;
  • cântarele electronice din dotare utilizate în unitate nu erau verificate metrologic;
  • decongelarea peştelui se realiza la temperatura mediului ambiant;
  • spaţiul frigorific de depozitare mici traşi, cârnaţi proaspeţi, scăricica prezenta grătare cu vopseaua exfoliată şi zone de rugină precum şi urme aderenţe de resturi organice;
  • recipientul în care era păstrat muştarul utilizat în meniu era neetichetat în totalitate şi depreciat;
  • pâinea era păstrată în saci menajeri;
  • pereţii şi pavimentul unităţii precum mesele din dotare prezentau zone depreciate, cu zone cu gresia lipsa şi grăsime aderenţa pe suprafaţă;
  • nu se realizează informarea consumatorilor cu privire la ingredientele alergene şi cu privire la gramajul preparatelor la grătar;
  • se preparau covrigi şi produse de patiserie cu ingrediente ce nu conţineau elemente de identificare şi caracterizare;
  • recipientul în care se fierbeau covrigii prezenta un lichid mâzgos şi murdar;
  • frigiderul în care se depozita coca prezenta murdărie iar tăvile erau degradate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Ziua Dezrobirii Romilor din România

Ziua Dezrobirii Romilor a fost stabilită prin Legea 28 din 11 martie 2011 privind comemorarea dezrobirii romilor din România. La 20 februarie 1856 a fost promulgată de domnitorul Barbu Ştirbei „Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc” – legea prin care ţiganii au devenit oameni liberi, cu drepturi şi […]