Published On: mar, sept. 25th, 2018

Cea mai rea dintre toate lumile posibile (4) De la explozia urbană la bidonville-ul global

nichiduta.ro

de Mike Davis_
Totuşi, specialiştii sunt de părer că tocmai în micile oraşe va trăi, în curând esenţialul populaţiei asiatice. Dacă megalopolisurile sunt setelele cele mai strălucitoare ale firmamentului urban, trei sferturi din greutatea viitoarei creşteri demografice va fi suportată de oraşele de categoria a doua şi de zonele urbane mai mici, puţin vizibile. Megalopolisurile, sub-liniează cercetătorii ONU, sunt spaţii unde „nimic sau aproape nimic nu este prevăzut pentru a găzdui oamenii şi pentru a le furniza servicii, fiind locuri unde doar se va lucra”. în China – urbanizată în procent de 43%, în 1993, conform cifrelor oficiale – numărul „oraşelor” a urcat spectaculos de la 193 la 640, îcepând cu anul 1978, dar, în ciuda creşterii extraordinare a numărului de oraşe, marile metropole, în realitate, procentual, cunosc un declin al populaţiei urbane. în realitate, oraşele mici şi mijlocii, inclusiv târgurile recent „urbanizate” care au absorbit cea mai mare parte din mâna de lucru rurală, dată în şomaj, din cauza reformelor economice de după 1979. în parte, este rezultatul unei planificări conştiente: din 1970, Statul chinez a pus la punct politici ce vizează promovarea unei ierarhii urbane mai echilibrate, în ceea ce priveşte investiţiile şi populaţia.
în India, dimpotrivă, oraşele şi aglomerările urbane de mică mărime şi-au piedut din importanţa lor economică şi demografică, în timpul recentei tranziţii neoliberale, fiind puţine indicii că vom asista la o urbanizane „în două viteze”, după modelul chinezesc. Dar, cum creşterea populaţiei urbane, în India, a crescut cu mare viteză, după 1990, trecând rapid de la un sfert la o treime din totalul populaţiei ţării, oraşe de talie mijlocie precum Saha-ranpur din Uttar Pradesh, Ludhiana din Pendjab, cea mai cunoscută localitate, şi Visakhapatnam, în Andhra Pradesh, concentrând o mare densitate de populaţie urbanizată, au apărut ca ciupercile după ploaie. Cu un ritm de creştere demografică de aproape 5% pe an, în cursul ultimului sfert de secol, Hyderabad devine, în 2015, un megalopolis cu 10,5 milioane de locuitori. Conform celui mai recent recensământ1), treizeci şi cinci de oraşe indiene au depăşit deja pragul de un milion de locuitori, însumând o populaţie totală de aproape 110 milioane de locuitori.
în Africa, creşterea exponenţială a câtorva oraşe precum Lagos (ce a trecut, în 1950, de la 300.000 de locutori la 13,5 milioane de locuitori, în 2006) a fost urmată de transformarea mai multor zeci de orăşele şi oaze precum Uagadugu, Nuaciot, Duala, Kampala, Tanta, Conakry, N’Djamena, Lubumbaşi, Mogadis-cio,Antananarivo sau Bamako în oraşe tentaculare mai mari decât San Francisco sau Manchester. (Cea mai spectaculoasă a fost transformarea lugubrului centru de comercializare a diamantelor, Mbuji-Mayi, dintr-un orăşel cu 25.000 de locuitori, în 1960, într-o metropolă cu două milioane de locuitori, o mare concentrare de oameni, ce a avut loc în ultimii ani ai secolul al XX-lea şi începutul celui următor.) în America Latină, unde oraşele de prim rang, vreme îndelungată, au monopolizat creşterea demografică, oraşe de rangul doi, precum Santa Cruz, Valencia, Tijuana, Curitiba, Temuco, Maracay, Bucaramanga, Salvador sau Belem cunosc, în prezen, o puternică expansiune, cu cel mai mare ritm de creştere pentru oraşe, de cel puţin 500.000 de locuitori.
în plus, după cum a scos în evidenţă antropologul Gregory Guldin, urbanizarea trebuie văzută ca o transformare structurală, acţionând de-a lungul unui continuum urbani-tate/ruralitate şi ca o creştere a interacţiunilor dintre fiecare punct al acestui continuum. în studiul său de caz, referitor la China de Sud, Guldin a observat că mediul rural se urbanizează in situ 2) în acelaşi timp cu faptul că acelaşi mediu rural cunoaşte migraţii masive: „Satele chinezeşi din sud au tendinţa de a deveni oraşe comerciale şi xiang-uri, în timp ce capitalele de regiune şi orăşelele devin mari oraşe”. De fapt, în sudul Chinei, de multe ori, cei de la ţară nu mai au nevoie sâ migreze la oraş, deoarece, după cum s-a observat, orăşenii migrează către ei.
Acelaşi fenomen, ca cel din China de Sud, dar cu alt impact, poate fi observat şi în Malaezia, ziaristul Jeremy Seabrook descriind soarta pescarilor din Penang.
(va urma)
1) Recensământul de până în anul 2006.
2) în interiorul satului în sine.
Tradus din franceză de Mircea COTÂRŢĂ, special pentru tinerii ce vor să devină politicieni, în speranţa că nu vor fi la fel de limitaţi intelectual ca cei mai mulţi dintre actualii politicieni, cu funcţii de decizie, din Parlamentul, prefecturile, consiliile judeţene sau locale şi primăriile României, spre paguba oamenilor simpli.

eJobs

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

noriel.ro