Cea mai rea dintre toate lumile posibile (37) De la explozia urbană la bidonville-ul global

În Mexico, strategia de creştere controlată a populaţiei urbane şi lupta împotriva bidonville-urilor declanşată de primarul Uruchurtu s-au dovedit, până la urmă, incompatibile cu cererea de mână de lucru ieftină solicitată de patronii din domeniul industriei locale şi de investitorii străini, inclusiv cu cererea muncitorilor de locuinţe ieftine. De asemenea, puternicii întreprizători imobiliari s-au simţit legaţi de mâini şi de picioare de către Comisia de planificare a primarului ce avea o atitudine conservatoare. Dar picătura de apă ce a făcut să se verse paharul a fost refuzul lui Uruchurtu de a fi construit metroului capitalei. După un ultim gest de sfidare – distrugerea cu buldozerul a bidonville-ului Santa Ursula d’Ajusco, în septembrie 1966 – primarul a fost destituit de preşedintele Gustavo Diaz Ordaz, politician cunoscut pentru numeroasele sale conflicte cu investitorii străini şi speculanţii imobiliari. Un program de creştere rapidă incluzând o mare toleranţă pentru urbanizarea anarhică, la periferie, în schimbul modernizării centrului oraşului a devenit politica PRI-ului, în capitală.
La o generaţie după anularea barierelor ce limitau afluxul populaţiei rurale şi urbanizarea dezordonată, China a început să îmblânzească, la începutul anilor ’80, controlul creşterii populaţiei urbana. Din cauza existenţei unui imens surplus de mână de lucru în mediul rural, care nu avea locuri de muncă (reprezentând jumătate din populaţia activă din provincia Sichuan, conform ziarului People’s Daily), renunţarea la piedicile birocratice a produs o adevărată „maree de ţărani care au invadat oraşele”. Astfel, imigraţia legală a fost înghiţită de un enorm val de imigraţie clandestină sau de „flotanţi”. Fără permisul de rezidenţă familială în regulă, deci neavând cetăţenia oficială ce le dă anumite drepturi, această enormă masă de ţărani săraci (al căror număr era estimat, în 2007, la 100 de milioane de indivizi) nu avea dreptul legal la servicii şi locuinţe sociale. Din contră, a devenit o foarte ieftină mână de lucru a swestshop-urilor pentru exportul deltei Râului perlelor şi şantierelor din Shanghai, respectv Pekin, oamenii locuind în căsuţe improvizate sau în apatamentele suprapopulate de la periferia oraşelor. în concluzie, reinstaurat în China, capitalismul a adus cu el bidonville-ul urban sordid.
La sfârşitul anilor ’80, conducătorii sud-africani, confruntaţi cu revoltele cele mai mari din istoria modernă a lumii, din bidonville-uri (mişcările „civice” din town-ship-urile negre), au fost nevoiţi să renunţe la sistemul dictatorial al controlului populaţiei – abolind, în 1986, Pass Law, iar în 1991 Group Areas Act – ce limitau până atunci imigrarea urbană şi dreptul de rezidenţă la oraş. Rian Malan a descris impactul pe care l-a avut abolirea acestor două legi asupra metropolei Captown, când, din 1987 până în 1992, populaţia de negri a crescut cu ceva mai mult de trei ori decât cea existentă în 1982.
Tradus din franceză de Mircea COTÂRŢĂ special pentru tinerii ce vor să devină politicieni, în speranţa că nu vor fi la fel de limitaţi intelectual ca cei mai mulţi dintre actualii politicieni, cu funcţii de decizie, din Parlamentul, prefecturile, consiliile judeţene sau locale şi primăriile României, spre paguba oamenilor simpli.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Psihologia politică şi apărarea socială (LXV)

de Gustave Le Bon Uneori este suficient farmecul irezistibil al celui ce vorbeşte maselor, dar nu mereu este de ajuns acest aspect, iar arta de a vorbi convingător mulţmii se plasează pe locul doi. Pentru a convinge trebuie să fi capabil să ieşi din limitele propriei gândiri, să ştii să […]