Cea mai rea dintre toate lumile posibile (2) De la explozia urbană la bidonville-ul global

de Mike Davis_
într-o zi, la anul, sau poate peste doi ani, o femeie va naşte în bidonville-ul din Ajegunle din Lagos, un tânăr va fugi din satul său aflat în vestul Javei, atras de luminile strălucitoare ale oraşului Jakarta, sau un fermier va pleca cu toată familia sa săracă pentru a se stabili într-unul din numeroasele pueblos jovenes din Lima. Evenimentul în sine, privind aceste persoane anonime este fără importanţă şi va trece în totalitate neconsemnat. Totuşi, el constituie o ruptură în istoria umană, comparabilă cu revoluţia neoliticului sau cu revoluţia industrială. Pentru prima dată (n. tr. autorul se referă la anul 2006), populaţia urbană va depăşi populaţia rurală a planetei noastre. Ţinând cont de imprecizia recensămintelor din lumea a treia această schimbare a epocii noastre s-ar putea să fi avut deja loc.
Planeta s-a urbanizat mai repede decât a prevăzut-o Clubul de la Roma, în raportul său din 1972, notoriu prin aspectul său malthusian, intitulat Să oprim creşterea demogagrafică? în 1950, lumea avea 86 de oraşe cu mai mult de un milion de locuitori; astăzi există patru sute, în anul 2015, şi după cum evoluează lucrurile, în curând, vom ajunge la un număr de 550 de oraşe cu peste un milion de locuitori. în realitate, oraşele au abosrbit aproape două treimi din explozia de populaţie mondială din 1950 şi până în prezent, crescând, actualmente, într-un ritm de un milion de naşteri sau de cel puţin un milion de migranţi ce sosesc, în fiecare săptămână, în oraşe. La scară planetară, mâna de lucru urbană, din 1980, este mai mult decât dublul său, iar populaţia urbană actuală – 3,2 miliarde – este superioară în comparaţie cu populaţia mondială totală din anul când John F. Kennedy a luat în primire funcţia de preşedinte de stat. în ceea ce priveşte populaţia rurală, ea a atins apogeul şi începe să descrească în ritm accelerat din anul 2020. Cvasitotalitatea creşterii demografice mondiale – analizele prevăd un vârf maxim de creştere de 10 miliarde de oameni în 2050 – va începe în oraşe, nu la ţară.
Megaoraşe şi „desakotas”
95% din această ultimă creştere referitoare la apogeul populaţiei umane, nu va avea loc în ţările dezvoltate, ci în zonele urbane din ţările în curs de dezvoltare, a căror populaţie, conform analizelor, se va dubla, atingând 4 miliarde de indivizi în cursul viitoarei generaţii. în realitate, populaţia urbană din China, din India şi din Brazilia, doar ea va egala aproape totalul populaţiei din Europa şi America de Nord, luate împreună. Prin amploarea şi rapiditatea sa, dezvoltarea urbanizării din lumea a treia nu poate fi comparată cu urbanizarea pe care a cunoscut-o Europa în perioada reginei Victoria. în 1910, Londra era de şapte ori mai mare decât era în 1800, dar oraşe precum Dacca, Kinshasa şi Lagos sunt, în prezent, de aproape patru ori mai mari, ca extindere, decât erau în 1950. China – care s-a urbanizat „cu o viteză fără precedent în istoria omenirii” – a făcut foarte mult să crească numărul de locuitori urbani ai planetei, în cursul anilor 1980, în comparaţie cu toată Europa (inclusiv Rusia) în timpul secolului al XlX-lea.
Fenomenul cel mai celebru, la scară planetară, este, desigur, multiplicarea de noi megapolisuri de peste 8 milioane de locuitori fiecare şi într-un mod mult mai spectaculos, înmulţirea de hyperoraşe cu mai mult de de 20 milioane de locuitori fiecare dintre ele – adică, fiecare de astfel de hyperoraşe va avea aproape echivalentul întregii populaţii urbane pe care o avea Franţa în perioada Revoluţiei de la 1789. în anul 2000, după Divizarea populaţiei prezentată de ONU, doar aglomerarea urbană Tokio, ea singură, a depăşit acest prag într-un mod incontestabil (chiar dacă Mexico, New York şi Seul apar pe alte liste). Far Esaten Economic Review este de părere că în anul 2025 doar Asia singură va avea 10 sau 11 conur-baţii de această talie din care Jakarta (24,9 milioane de locuitori), Dacca (25 milioane) şi Karachi (26,5 milioane). Shanghai, a cărei creştere de populaţie a fost îngheţată în timpul deceniilor de politică maoistă ce urmărea deliberat suburbanizarea, va putea să adăpostească până la 27 de milioane de locuitori în imensa sa regiune metropolitană estuară. Estimările indică de asemenea că şi oraşul Bombay ar putea să adăpostească, doar el, o populaţie de 33 milioane de locuitori, fără ca nimeni să poată spune, încă, care vor fi urmările acestei imense concentrări urbane de sărăcie, fără ca nimeni să poată concluziona, actualmente, care vor fi efectele viabile din punct de vedere biologic şi ecologic.
Oraşele din lumea a treia, în fază de explozie demografică, sunt de asemenea pe punctul de a face să apară noi reţele, culoare şi ierarhii urbane.
(va urma)
Tradus din franceză, în special pentru tinerii ce vor să fie politicieni, de Mircea COTÂRŢĂ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Elevii de la Şcoala Gimnazială Dragomireşti învaţă matematică şi informatică în laboratorul digital

Şcoala Gimnazială Dragomireşti este una dintre şcolile câştigătoare ale concursului de selecţie pentru includerea în programul Digitaliada. Astfel, va începe noul an şcolar cu un laborator digital complet echipat, cu materiale digitale educaţionale pentru Matematică şi Informatică şi cu profesori instruiţi pentru a utiliza metode digitale interactive la clasă, în […]