Cea mai rea dintre toate lumile posibile (16) De la explozia urbană la bidonville-ul global

de Mike Davis_
Astfel. putem spune că săracii din America trăiesc pe Mercur, iar cei din Europa, pe Neptun sau Pluto. După cum s-a constatat, cei din lumea a treia, ce locuiesc în locuinţe sărăcăcioase, ocupă o mare varietate de orbite urbane diferite, cu cea mai mare concentrare de indivizi în clădirile de la periferiile oraşelor, având minimul sau aproape deloc de confort. Contrar la ceea ce se petrece în Europa, în Sud, locuinţele sociale pentru săraci sunt o excepţie, nu o regulă, găsindu-le în Hong Kong, Singapore sau China. între o cincime şi o treime din săracii urbani trăiesc în apropiere de centru oraşului sau chiar în interiorul acestuia, de cele mai multe ori vechi imobile adăpostind mai multe familii.
Astfel, procentual, repartiţia populaţiei, ce trăieşte în magherniţe, în centru unui oraş, respectiv la periferia acestuia, se prezintă astfel:
– locatari în magherniţe, în zona de centru: Karachi – 34% din totalul locuitorilor oraşului, Khartum – 17%, Lusaka – 34%, Mexico – 27%, Bombay – 20%, Rio de Janeiro – 23%.
– locatari în magherniţe, la periferia oraşului: Karachi – 66% din totalul locuitorilor oraşului, Khartum – 83%, Lusaka – 66%, Mexico – 73%, Bombay – 80%, Rio de Janeiro –
77%.
în ceea ce priveşte raportul locuinţe legale/ locuinţe ilegale, locuite de săracii urbani, inclusiv alte forme de găzduire a săracilor, în bidonville-uri, situaţia se prezenta, în 2006, astfel:
A. Centrul metropolitan al oraşului:
1. legale – apartamente noi, apartamente vechi recuperate, locuinţe construite de săraci, locuinţe construite de administraţia oraşului, hoteluri ieftine, azile de noapte, etc.,
2. ilegale – squaturi autorizate, squaturi neautorizate, locuit pe stradă.
B. Periferia oraşului: 1. legale – apartamente propritate privată, apartamente proprietatea municipalităţii, 2. nelegale – locuinţe pirat (ocupate fără ştirea proprietarului), ocupate de proprietar, închiriate de proprietar, squaturi, autorizate (au apă, electricitate, instalaţii sanitare, etc.), neautorizate (cu instalaţii improvizate), 3. tabere de refugiaţi. de Mike Davis_
Astfel. putem spune că săracii din America trăiesc pe Mercur, iar cei din Europa, pe Neptun sau Pluto. După cum s-a constatat, cei din lumea a treia, ce locuiesc în locuinţe sărăcăcioase, ocupă o mare varietate de orbite urbane diferite, cu cea mai mare concentrare de indivizi în clădirile de la periferiile oraşelor, având minimul sau aproape deloc de confort. Contrar la ceea ce se petrece în Europa, în Sud, locuinţele sociale pentru săraci sunt o excepţie, nu o regulă, găsindu-le în Hong Kong, Singapore sau China. între o cincime şi o treime din săracii urbani trăiesc în apropiere de centru oraşului sau chiar în interiorul acestuia, de cele mai multe ori vechi imobile adăpostind mai multe familii.
Astfel, procentual, repartiţia populaţiei, ce trăieşte în magherniţe, în centru unui oraş, respectiv la periferia acestuia, se prezintă astfel:
– locatari în magherniţe, în zona de centru: Karachi – 34% din totalul locuitorilor oraşului, Khartum – 17%, Lusaka – 34%, Mexico – 27%, Bombay – 20%, Rio de Janeiro – 23%.
– locatari în magherniţe, la periferia oraşului: Karachi – 66% din totalul locuitorilor oraşului, Khartum – 83%, Lusaka – 66%, Mexico – 73%, Bombay – 80%, Rio de Janeiro –
77%.
în ceea ce priveşte raportul locuinţe legale/ locuinţe ilegale, locuite de săracii urbani, inclusiv alte forme de găzduire a săracilor, în bidonville-uri, situaţia se prezenta, în 2006, astfel:
A. Centrul metropolitan al oraşului:
1. legale – apartamente noi, apartamente vechi recuperate, locuinţe construite de săraci, locuinţe construite de administraţia oraşului, hoteluri ieftine, azile de noapte, etc.,
2. ilegale – squaturi autorizate, squaturi neautorizate, locuit pe stradă.
B. Periferia oraşului: 1. legale – apartamente propritate privată, apartamente proprietatea municipalităţii, 2. nelegale – locuinţe pirat (ocupate fără ştirea proprietarului), ocupate de proprietar, închiriate de proprietar, squaturi, autorizate (au apă, electricitate, instalaţii sanitare, etc.), neautorizate (cu instalaţii improvizate), 3. tabere de refugiaţi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Psihologia politică şi apărarea socială (XLVI)

de Gustave Le Bon Din acel moment, echilibrul va fi stabilit. Dar, se uită, aşa cum se întâmplă mereu, că în ceea ce priveşte caracterul psihologic al celor mai multe rase este prea stabil pentru a suporta transformări. De altfel, experienţa a dovedit din plin acest aspect. De mult timp, […]