Ce medicamente se folosesc în România pentru tratarea Covid-19?

Sunt mai multe medicamente care se folosesc în combaterea coronavirusului în România. Tratamentul se aplică şi în funcţie de stadiul bolii, şi în funcţie de simptomatologie, a explicat ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru.
„Noi nu trebuie să uităm că lucrăm cu un tratament nespecific, off-label, nu avem un tratament specific pentru această infecţie, ne adaptăm simptomatologiei şi evoluţiei în timp”, a explicat Nelu Tătaru.
El a arătat că toate tratamentele folosite în străinătate, despre care s-a scris în presa străină, se folosesc deja şi în România, însă fiecare medic are libertatea de a alege medicamentele pe care le consideră cele mai bune pentru pacienţii săi.
„De exemplu, sunt asimptomatici cărora nu li se dă nimic; sunt simptome uşoare la care merge cu un paracetamol, dar sunt şi, în funcţie de simptomatologie, tratamente care includ antivirale care se folosesc în HIV, medicamente -hidroxoclorochina – care se foloseşte în tot ce înseamnă malarie, care se folosesc în poliartrita reumatoidă. Sunt antibiotice, cu scop de imunomodulatoare pe care le folosim, că-i azitromicina, că este claritomicina, că avem tucilizumab, care este un imunomodulator, că avem ce folosesc cei din Statele Unite, remde-sivirul, care a ajuns în ţară şi care este în acest moment medicament folosit în clin-icile noastre, favipiravirul, care se foloseşte foarte mult în Rusia sau în ţările sud-est asiatice, le avem. Ele rămâne să fie adaptate şi adoptate de fiecare clinică în parte, în funcţie de necesitate. Este libertatea fiecărui profesionist”, a spus ministrul sănătăţii.
„Se vorbea foarte mult săptămâna trecută de anticoagulante. Se folosesc de mult. Când am observat în Statele Unite că se discuta foarte mult de corticoter-apie, s-a folosit, că a fost dexameta-zonă…; când s-a discutat în Franţa de anticoagulante, s-a folosit, se folosesc în schemele noastre”, a completat Nelu Tătaru.
„Noi obişnuim să spunem că nu este boală, este bolnav. Fiecare bolnav îşi are tratamentul lui. Eu sunt încrezător şi ştiu că tot ce înseamnă corp medical a făcut tot posibilul pentru fiecare pacient în parte şi a beneficiat de tot tratamentul care se făcea la nivel mondial în acest moment”, a dat asigurări ministrul sănătăţii.
Nelu Tătaru a spus că în cazul unor pacienţi s-a ajuns şi la circulaţie extra-corporeală, ECMO, foarte mulţi dintre pacienţii din terapie intensivă au fost pe ventilaţie mecanică, suportul cardiovascular a existat, însă au fost şi pacienţi cu anumită patologie conexă sau coexistentă, cu comorbidităţi, de multe ori la limită.
Două faze ale bolii
„Noi trebuie să fim conştienţi că această exprimare a bolii se poate face mai uşor sau mai grav. Sunt două faze. Avem o fază infecţioasă, pe care o întâlnim în toată lumea – nas înfundat, o durere în gât, curg ochii etc. -, dar există şi o fază inflamatorie, a reacţiei organismului nostru împotriva virusului, împotriva ţesuturilor infectate.

Vine un moment când reacţia noastră este mai brutală şi atunci trebuie să intervenim. Este acea perioadă a bolii care poate duce la stările critice, din care foarte mulţi conaţionali ai noştri nu au scăpat”, a spus Nelu Tătaru. Pentru aceşti bolnavi, aflaţi în stare critică, se va folosi în curând şi în România prelevarea de plasmă de la pacienţii care au trecut prin infecţia cu coronavirus, care au teste negative şi care au anticorpi în acea plasmă. Acest aport de plasmă hiperimună, cu anticorpi, ajută oarecum la lupta cu virusul.
Cazurile asimptomatice, cazate în spaţii-tampon
Cazurile asimptomatice de pacienţi cu Covid-19 sau cu simptome uşoare vor fi cazate în spaţiile-tampon, sub o supraveghere medicală, cum e spaţiul deschis de curând în afara Bucureştiului. Acolo sunt 365 de paturi şi personal medical care asistă, măcar până la primul test negativ al pacientului. Soluţia a fost găsită pentru a nu-i trimite direct acasă, mai ales dacă era vorba de familii numeroase sau familii cu vârstnici sau efectiv despre pacienţi care nu aveau unde merge acasă, a menţionat ministrul.
Ar putea produce România un vaccin?
Întrebat dacă România poate produce un vaccin împotriva coronavirusului, Nelu Tătaru a spus că după stabilizarea virus-lui, „putem să ne gândim să cercetăm”.
În prezent, s-a început în mai multe ţări testarea unor vaccinuri, dar trebuie văzute efectele, va mai dura cel puţin şase luni, astfel că trebuie să ne obişnuim să trăim încă cel puţin un an cu virusul
În ceea ce priveşte o producţie locală, eforturile se îndreaptă către Institutul Cantacuzino deocamdată pentru a putea relua producţia locală de vaccin antigripal tetravalent.
„Am vizitat Institutul Cantacuzino, unde în acest moment ne pregătim să producem – şi anul viitor vom re-produce – vaccinul antigripal tetravalent, iar în condiţiile în care stabilizăm şi acest virus, putem să ne gândim să începem să cercetăm şi un vaccin împotriva coron-avirusului”, a declarat Nelu Tătaru.
El a precizat însă că vaccinul antigripal nu are efecte împotriva coron-avirusului şi e posibil, de exemplu, ca la toamnă să ne confruntăm concomitent cu o epidemie de coronavirus şi una de gripă. Tocmai de aceea, ministrul sfătuieşte cu tărie ca persoanele vulnerabile să îşi facă vaccinul antigripal. Deja anul acesta a fost făcut comandă de 3 milioane de doze. (M.C.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

INFORMARE IMM

În contextul actualei pandemii, în spri- curente, dar şi îmbunătăţirea competitiv-jinul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, se ităţii economice prin creşterea productiv-alătură Fondul Naţional de Garantare a ităţii muncii în IMM-uri în sectoarele com-Creditelor prin programul IMM Invest şi petitive identificate în Strategia NationalăApelul cte poate în racHy ^nfâgcte pent^ Competitivitate.investiţii […]