Cât de pregătite sunt autorităţile, la 44 de ani de la marele cutremur din 1977

44 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, ora 21, 22 de minute şi 22 de secunde, 56 de secunde în care pământul s-a mişcat, uncutremur cu magnitudine 7,2 pe scara Richter.Seismul produs la 110 kilometri adâncime în Vrancea a pus la pământ 35.000 de locuinţe şi a luat aproape 1.600 de vieţi. Cele mai multe în Bucureşti. 11.000 de oameni au fost îngropaţi sub dărâmături.La 44 de ani de la cutremur, riscul rămâne la fel de mare, clădirile nesigure s-au degradat constant, iar urmările unui cutremur similar sunt dificil de estimat.
Seismul a fost atât de puternic, încât a distrus o parte din oraşul Zimnicea şi localitatea Şistov de pe malul bulgăresc al Dunării. La Bucureşti, 33 de clădiri s-au prăbuşit complet. Cele mai multe în centrul Capitalei. Pe Bulevardul Magheru, blocuri simbol ale vremii – Dunărea, Wilson, Scala – au dispărut într-o clipă.
Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală. Printre cei decedaţi în seismul din 1977 s-au numărat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe), Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).
În prezent, conform datelor Recensământului din 2011, în Capitală sunt peste 31.000 de clădiri construite înainte de 1940 (din care peste 3.600 au înălţime medie şi mare), fără nicio proiectare specific antiseismică.
Bucureştiul este capitala sud-euro-peană cea mai vulnerabilă la cutremure: peste 500 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic.
De asemenea, circa 30% din spitalele din România funcţionează în clădiri cu risc seismic I sau II.
Ce să faci în timpul un cutremur puternic în România:
” Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi femeile.
” Dacă sunteţi afară rămâneţi departe de clădiri, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, care de obicei se pot prăbuşi în stradă.
” Dacă vă aflaţi înăuntru, nu vă apropiaţi de ferestre, ci staţi înspre centrul clădirii, lângă un perete structural rezistent.
” Protejaţi-vă sub o grindă solidă, birou, masă, iar copiii sub băncile din clasă sau mese.

” Sprijiniţi-vă cu mâinile de podea sau ţineţi-vă cu mâinile de piciorul unei mese sau de tocul uşii pentru a vă asigura stabilitatea. Vă mai puteţi proteja stând la podea lângă un perete solid, ghemuit pe genunchi şi coate, cu faţa în jos: cu palmele împreunate vă veţi proteja capul (ceafa), iar cu antebraţele pe lateral, faţa.
” Închideţi sursele de foc cât puteţi de repede, dacă a luat foc ceva, interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic.
” Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, dar – dacă puteţi – deschideţi uşa spre exterior, spre a preveni blocarea ei, în vederea eventualei evacuări după terminarea seismului. Evitaţi aglomeraţia.
” Nu alergaţi în stradă sau pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur, feriţi-vă de versanţii de unde pot cădea roci sau de unde pot avea loc alunecări de teren.
” Dacă sunteţi în maşină, opriţi-vă cât mai repede într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene şi staţi înăuntru.
” Într-un mijloc de transport în comun, staţi pe locul dvs. până se termină mişcarea seismică. Apoi nu va îmbulziţi la coborâre.
” În metrou păstraţi-va calmul şi ascultaţi recomandările personalului trenului.
” Într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, stadion, biserică, etc) staţi calm, nu alergaţi către ieşire; îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul.
Ce să faci după un cutremur puternic în România:
” Nu plecaţi imediat din spaţiul în care va aflaţi. Acordaţi primul ajutor celor afectaţi de seism.
” Ajutaţi-i pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii căzute, să se degajeze. Atenţie – nu mişcaţi răniţii grav!
” Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutăţeşte situaţia
” Curăţaţi căile de circulaţie de cioburi sau substanţe toxice, chimicale vărsate, etc.
” Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, liniştiţi-i.
” Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri, poliţie, în cazuri justificate, spre a nu bloca liniile necesare intervenţiilor de urgenţă.
” Ascultaţi doar informaţiile şi recomandările transmise oficial, recepţionate direct de dvs. şi nu din auzite.
” Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, de gaz, apă, canal, verificaţi vizual şi starea construcţiei în interior.
” În caz de avarii, închideţi pe măsura posibilităţilor alimentarea locală sau generală şi anunţaţi imediat după aceea instituţia de specialitate.
” La ieşirea din clădire, pentru orice eventualitate, protejaţi-vă capul cu o cască sau alt obiect protector (geantă, ghiozdan, cărţi groase, etc.).
” Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie întreprinse cu un minim de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile.
” Fiţi pregătiţi pentru potenţiale replici seismice.
” Nu ascultaţi sfaturile unor aşa-zişi specialişti necunoscuţi care apar ad-hoc.
” Păstraţi-va calmul, nu vă panicaţi.
” La evacuare daţi prioritate celor răniţi, copiilor, bătrânilor, femeilor şi ascultaţi recomandările slavatorilor.
Ce să NU faci în caz de cutremur în România:

  • nu încercaţi să porniţi gazul, în cazul în care l-aţi oprit dvs. sau a fost oprit automat. Lăsăţi compania de gaze să o facă;
  • nu folosiţi chibrituri, brichete, echipamente electrice, până nu sunteţi siguri că nu există scurgeri de gaze;
  • nu folosiţi telefoanele decât în caz de urgenţă, pentru a nu ţine liniile ocupate în timp ce alţii au nevoie de ele;
  • nu aşteptaţi pompierii, medicii sau poliţia să va ajute, deoarece s-ar putea să fie ocupaţi în altă parte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

S-a dat cu maşina peste cap, după ce s-a izbit de un pod

A intrat cu maşina într-un cap de pod, cel mai probabil pentru că nu a adaptat viteza la condiţiile de drum. Poliţiştii din cadrul Poliţiei Oraşului Răcari au fost sesizaţi cu privire la faptul că, pe raza localităţii Gămăneşti, s-a produs un accident rutier. Echipa de cercetare s-a deplasat la […]