bookbox Umbrele (ne)văzute ale înserării În umbra îngerului, de Virginia Mateiaş, Editura ASLRQ, 2019

Un poet nu se poate muta sau transporta în totalitate din tiparul în care s-a aşezat, în care şi-a turnat şi şi-a desăvârşit formele. De aceea, de foarte multe ori, găsim în manifestările lor, ale poeţilor, forme mai mult sau mai puţin vizibile ale acestui efort, ale efortului de a sparge aceste tipare, de a le rupe pereţii limitatori şi de a răbufni după aceea, de a se împrăştia în voie, şi arătând rezultatele acestei permanentizări a claustrării. Rezultatul acestei lupte poate fi cuceritor, acaparator, modificator al percepţiilor, etc..
Virginia Mateiaş este genul de poet care îşi forţează în permanenţă limitele, iar în ultima ei carte, In umbra îngerului, toate acestea se văd, se lasă arătate mai mult decât până acum. Acest volum este un exerciţiu de privire, de privire spre perioade marcatoare ale vieţii care a fost, a vieţii care i-a compus şi i-a format universul formator, în care şi-a crescut şi şi-a cizelat atenţia poetică. întoarcerea în timp de aici se transformă în stare poetică, elegiacă, ne arată o vale a plângerii atinsă de toate nostalgiile pe care originile le pun la dispoziţia amintirii şi rememorării.
Din picăturile calde de sânge vor înflori amintirile.
Apoi mă voi plimba prin casa pustie
încercând să aud descântecele bunicii
şi vocea uitată a tatălui pământesc.
Din fire de praf şi din vânt
o să desenez zâmbetul mamei!
Voi ignora crăpăturile din ziduri
şi voi privi cerul…
De aici, din miradorul în care îşi (re)vede amintirile, vederea şi trăirile impuse de ea se ramifică, se desfac în oaze somatice, se transformă în insule în care continuă să trăiască mai departe simţurile formatoare, mirosurile care compun şi completează imaginile care evocă, cele care recompun lumea cu cele ale sale în care au fost. Până la transformarea tuturor acestora în moşteniri transmisibile nu mai este mai mult de un pas, unul care face ca lumea să se transforme şi să devină moştenire, loc încărcat de locuri în care s-a trăit şi murit şi care acum devin bun transmisibil, devenit nemuritor prin transmiterea şi ducerea mai departe.
… Ca o furie ce poartă deopotrivă capete naşterea şi plecarea Acest fir nevăzut ce ne leagă De ambele capete!
Virginia Mateiaş ne aduce în faţa unei poezii care ne ajută să facem firesc treceri prin şi printre alte lumi, atât cele văzute, cât şi cele nevăzute, ne arată şi ne învaţă cum poezia devine şi este insula pe care naufragiul căutat se consumă şi se desăvârşeşte, consumându-şi firesc şi subtil autorul. In umbra îngerului, este volumul în care elegia se transformă în stare de fapt, în care totul este început, dar niciodată sfârşit, niciodată atins de starea dureroasă de apocalipsă. Amintirile dor şi se transformă în semne care marchează locuri şi stări poetice intense, transfigurează şi arată faţa marcată de semnele timpului care, brusc, nu a mai avut răbdare, şi nici motive s-o alimenteze.
… Nimeni nu trebuie să plece, nici ceasul nu se-nvârte, clipele sunt lungi şi totuşi
par dureros de scurte…
In umbra îngerului, de Virginia Mateiaş, ne arată cu delicateţe şi cu durere frânturi de vieţi, cioburi salvate din oglinda vieţii, cioburi în care încă se mai răsfrâng imagini cu ce a fost, cu ce a mai rămas din ceea ce a fost. Aici găsim, vedem şi simţim lumina, lumina şi binefacerile ei, felurile cum ea aduce la vedere micile zone în care s-au întâmplat micile lucruri care nasc şi impun bucurii. P.S.: Traducerea, de fapt un proces amplu şi sofisticat de creaţie şi de redare a poemelor şi a atmosferei lor, este una cum rar are norocul un autor, şi mai ales un poet, să i se întâmple. Ceea ce a rezultat în urma acestei munci extraordinare, dar cu un rezultat de excepţie, este meritul acestei discrete şi delicate doamne: Andrada Ganea Visarion !
Gabriel Enache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Numărul pacienţilor diagnosticaţi cu hepatite şi intraţi pe tratament a scăzut considerabil

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) atenţionează asupra scăderii numărului de români testaţi şi diagnosticaţi cu hepatite în ultimele luni, dar şi în ceea ce priveşti procentul mic al pacienţilor care au intrat pe tratament comparativ cu alţi ani.Conform datelor primite de la CNAS, în programul destinat hepatitei […]