Bitcoin a devenit „aur digital”

Radu GEORGESCU_
Dărnicia marilor bănci centrale dar şi a guvernelor care au injectat mii de miliarde de euro sau dolari, cu scopul de a limita efectele economice şi sociale ale pandemiei. Creşterea lichidităţii a stimulat piaţa bursieră, iar fondurile de investiţii, de risc sau hedging au la dispoziţie sume imense şi sunt în căutarea unor noi plasamente profitabile. Aurul a depăşit în august pragul de 2.000 de dolari, dar s-a plafonat apoi în jurul valorii de 1.900 dolari. Apariţia primelor vaccinuri anti-Covid a adus speranţa în revenirea economiei mondiale, ceea ce au readus în prim-plan investiţiile în crip-tomonede, care au avut mult de suferit la începutul pandemiei. Bitcoin, principale monedă electronică, a scăzut de la valori de 6.000 – 8.000 dolari, la debutul anului, până la 4.000 dolari, la începutul pandemiei. Odată trecut acest obstacol, cotaţiile au început să crească lent, pentru a exploda în decembrie, care a fost o lună a recordurilor. Există voci care consideră bitcoin drept „aur digital”, datorită calităţilor sale, precum rapiditatea tranzacţionării sau a inteligenţei aflate în spatele său. După depăşirea pragului de 20.000 dolari, raliul a continuat, iar duminica trecută, într-o piaţă atipică, precum este cea a Sărbătorilor de final de an, a fost atins recordul de 28.365 dolari. Marcările de profit au făcut ca marţi cotaţiile să coboare la circa 25.900 dolari. Pariul pus pe bitcoin are legătură cu dorinţa de protejare în faţa riscurilor inflaţioniste, chiar dacă sumele investite zilnic nu sunt mai mari de două – trei miliarde de dolari, capitalizarea ridicându-se în prezent la circa 500 miliarde dolari. Monedele digitale au căpătat o anume respectabilitate, tot mai multe companii utilizând bitcoin pentru plăţi sau încasări, chiar dacă slaba lor reglementare lasă mult loc pentru interpretări şi ilegalităţi.
Bănci comerciale serioase, precum JP Morgan Chase, au lansat propriile crip-tomonede. JPM Coin se bazează pe tehnologia blockchain şi este legată la dolar. Ea permite transferul instantaneu de plăţi între clienţii instituţionali ai băncii. „Adoptarea bitcoin-ului de către investitorii instituţionali abia a început. Dacă acest trend se adevereşte, preţul aurului ar putea suferi în următorii ani”, spun cei de la JP Morgan Chase. La rândul ei, The Diem (fosta Libra) Association, din care face parte şi Facebook alături de alte 26 de companii, doreşte să lanseze în 2021 o nouă criptomonedă de tip „stablecoin”, raportată tot la dolar, care va purta numele de „diem”. Nici băncile centrale nu se lasă mai prejos. Banca Centrală Europeană a anunţat proiectul unei monede digitale proprii iar Banca Populară a Chinei a încheiat recent, în oraşul Suzhou, un program pilot pentru introducerea de yuani digitali, care au putut fi cheltuiţi pentru cumpărături online sau offline. La creşterea preţului a contribuit şi decizia PayPal Holdings Inc de a permite clienţilor să cumpere, să vândă şi să deţină bitcoin şi alte monede virtuale folosind portofelele online ale procesatorului de plăţi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

Spitalul Orăşenesc Titu a primit un container special pentru pacienţii suspecţi de COVID-19

Spitalul Orăşenesc Titu are o nouă zonă de triaj epidemiologie. Este vorba despre un container special care a intrat în dotarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgovişte (SJUT) şi de care va beneficia atât personalul medical de la Titu, dar şi pacienţii, prin sporirea gradului de confort al acestora.Containerul destinat trierii […]