CE, cartonaş galben pentru Guvernul de la Bucureşti Infringement pe spălarea de bani

Comisia Europeană a lansat procedura de infringement în cazul României, Greciei şi Irlandei cu privire la neimple-mentarea în legislaţia naţională a unei directive privind spălarea de bani. În timp ce guvernarea PSD-ALDE încearcă să convingă opinia publică românească cu privire la necesitatea implementării unor directive europene în materie de legislaţie penală care apără drepturile inculpaţilor, Comisia Europeană arată cartonaşul galben României pe tema „legislaţiei anti-spălare de bani”.
România, în faţa Curţii de Justiţie
Comisia trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat al Comisiei.
Sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) este una dintre fazele avansate ale procedurii de infringement.
Comisia a trimis ieri România şi Grecia în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîn-deplinirea obligaţiei de a transpune în legislaţia lor naţională cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor.
Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor şi, prin urmare, este de asemenea trimisă în faţa Curţii de Justiţie. Comisia a propus impunerea de către Curte a plăţii unei sume forfetare, precum şi a unor penalităţi zilnice până când cele trei ţări vor lua măsurile necesare. Comisia Europeană a lansat procedura de infringement în cazul României, Greciei şi Irlandei cu privire la neimple-mentarea în legislaţia naţională a unei directive privind spălarea de bani. În timp ce guvernarea PSD-ALDE încearcă să convingă opinia publică românească cu privire la necesitatea implementării unor directive europene în materie de legislaţie penală care apără drepturile inculpaţilor, Comisia Europeană arată cartonaşul galben României pe tema „legislaţiei anti-spălare de bani”.
România, în faţa Curţii de Justiţie
Comisia trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat al Comisiei.
Sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) este una dintre fazele avansate ale procedurii de infringement.
Comisia a trimis ieri România şi Grecia în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîn-deplinirea obligaţiei de a transpune în legislaţia lor naţională cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor.
Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor şi, prin urmare, este de asemenea trimisă în faţa Curţii de Justiţie. Comisia a propus impunerea de către Curte a plăţii unei sume forfetare, precum şi a unor penalităţi zilnice până când cele trei ţări vor lua măsurile necesare. ţările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului; – extinderea competenţelor de sancţionare ale autorităţilor relevante.
A cincea directivă
Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers şi a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus A cincea directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului. Aceste noi norme au ca scop asigurarea unui nivel înalt de garanţii pentru fluxurile financiare provenite din ţări terţe cu risc ridicat, îmbunătăţirea accesului la informaţii al unităţilor de informaţii financiare, crearea de registre centralizate de conturi bancare şi contracararea riscurilor de finanţare a terorismului legate de monedele virtuale şi de cardurile preplătite. Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să transpună în legislaţiile lor naţionale A cincea directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020.
Etapele următoare
În ceea ce priveşte A patra directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia a iniţiat până în prezent proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere împotriva a 20 de state membre: trei proceduri se află în etapa sesizării Curţii, nouă în etapa avizului motivat, iar opt în etapa scrisorii de punere în întârziere (a se vedea cele opt avize motivate trimise în decembrie 2017 şi cele două suplimentare trimise în martie 2018).
Între timp, majoritatea statelor membre ale UE au adoptat legislaţia relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenţie dacă legislaţia respectivă transpune integral dispoziţiile celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor deschise împotriva unor state membre. Context
În iulie 2017, Comisia a iniţiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere şi a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 16 state membre, care fie nu notificaseră niciun fel de măsuri (Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Ţările de Jos, Ungaria), fie notificaseră măsuri nesatisfăcătoare (Irlanda, Lituania, Slovacia).
În noiembrie 2017 (împotriva Belgiei şi a Spaniei) şi în ianuarie 2018 (împotriva Austriei şi a Franţei), Comisia a iniţiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere, deoarece măsurile notificate de statele membre respective reprezentau doar o transpunere parţială.
În decembrie 2017, opt state membre (Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia, România şi Ţările de Jos) încă nu notificaseră nicio măsură de transpunere. Prin urmare, Comisia le-a adresat un aviz motivat.
De asemenea, în martie 2018, Comisia a trimis un aviz motivat Slovaciei şi Irlandei, care, deşi notificaseră Comisiei o transpunere parţială, încă nu transpus-eseră în legislaţia lor naţională obligaţiile principale prevăzute de A patra directivă privind combaterea spălării banilor.
În urma acestor măsuri, majoritatea statelor membre au adoptat legislaţia relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenţie dacă legislaţia respectivă transpune integral dispoziţiile celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor deschise împotriva unor state membre.
De asemenea, Comisia a trimis ieri avize motivate Letoniei şi Spaniei, precum şi un aviz motivat suplimentar Maltei, pentru neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în legislaţia naţională cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor, deoarece din legislaţia de transpunere notificată de aceste state reiese că transpunerea nu este completă. Sursa: Realitatea.net (M.C.)