7 gafe în vreme de pandemie de Coronavirus

Conform site-ului „Actualitatea românească”, pandemia de coronavirus a pus guvernul României, ca de altfel mai toate guvernele lumii, la grea încercare. Una din care nu se ştie cum va ieşi, mai ales că anul acesta vor avea loc alegeri.
În condiţii atât de vitrege precum cele generate de criza coronavirusului, cabinetul Orban sa descurcat cum a putut el mai bine. Ba chiar foarte bine, potrivit propriilor sale estimări. Premierul, ministrul sănătăţii, preşedintele nu pierd nicio ocazie să arate că măsurile, luate din vreme, şi-au produs efectele: la aproape două luni de la primul caz de coronavirus, România are 9710 cazuri confirmate şi 508 decese. Mult sub toate ţările vestice.
De altfel, potrivit sondajelor de opinie, autorităţile care gestionează pandemia se bucură de o încredere ridicată – 65%, Raed Arfat fiind vedeta en titre a momentului, cu 78% încredere (sondaj IRES). Oamenii consideră că măsurile luate au fost bune, în special cea privind prelungirea stării de urgenţă şi distanţarea socială. Cu toate acestea, sondajul IRES arată că mulţumirea oamenilor se îndreaptă cu precădere spre experţi, profesioniştii în sănătate şi mai puţin spre guvern şi premier, care beneficiază de o încredere între 24 şi 26%.
Motivul este legat nu doar de frica generată de ameninţarea coronavirusului sau de neîncrederea funciară în stat, susţin analiştii consultaţi de Europa liberă, ci şi de o serie de gafe şi bâlbe făcute în această perioadă, care au mărit confuzia.
Deci care sunt cele 7 gafe, făcute de autorităţi, în vremea pandemiei:

  1. Vacanţa Mare este un plan de relaxare anunţat de directorul Institutului „Matei Balş”, Adrian Streinu Cercel, care prevedea separarea de familie a persoanelor de peste 65 de ani şi introducerea acestora în carantină, precum şi izolarea totală în categoria de vârstă 40 – 65 de ani, „în cazul activităţilor de serviciu neesenţiale pentru funcţionarea în caz de pandemie”. Altă idee „năstruşnică” al lui Streinu-Cercel este înfiinţarea unui „guvern anti-pandemic” sau a unui „minister Pandemic”.
    Planul a fost dezavuat rapid de autorităţi, iar preşedintele Klaus Iohannis a avut o ieşire dură în care l-a catalogat drept „aberant”, „inadmisibil” şi „totalitar”, dând asigurări că astfel de măsuri nu vor fi niciodată puse în aplicare.
  2. Acordul MAI-BOR, negociat de ministrul Vela şi Patriarhul Daniel, cu doar trei zile înaintea Paştelui şi la o zi dupăprelungirea stării de urgenţă, dădea peste cap o serie de restricţii din Ordonanţele Militare şi apelurile anterioare privind petrecerea sărbătorii în izolare şi evitarea aglomeraţiilor. Astfel,Lumina urma să fie împărţită de Poliţie şi voluntari, iar Paştile să fie distribuite în curtea bisericilor. Deşi ministrul Vela a declarat că preşedintele era la curent cu acordul, este puţin probabil să fi fost aşa.
    Klaus Iohannis a cerut tranşant anularea „aşa- isului acord”, declarând că populaţia trebuie să respecte toate restricţiile şi să nu asculte ce spun „unii şi alţii”, altfel „după sărbători vor fi înmormântări”. Acordul a fost modificat, iar Paştele s-a petrecut în izolare, cu rare exceptii, dar nu este clar dacăpremierul Ludovic Orban chiar nu „ştia toate detaliile”, aşa cum a spus.
  3. Ordinul prin care românii care veneau din zone roşii nu mai erau introduşi în carantină instituţionalizată, ci în carantină la domiciliu. Mai mult, la domiciliu puteau sta chiar şi persoanele confirmate cu COVID 19, dar asimptomatice. Contextul Ordinului a fost unul nefericit, 15 martie, perioadă în care numărul românilor intraţi în ţară creştea de la zi la zi, iar avertismentele unanime ale autorităţilor vorbeau despre posibilitatea creşterii numărului de cazuri din această cauză. În final, Ordinul a fost retras şi modificat.
  4. Interzicerea exportului de cereale şi produse derivate a fost prevăzut în Ordonanţa Militară 7, dar s-a revenit asupra deciziei în următoarea Oordonanţă Militară, cea cu numărul 8. Măsura a fost criticată deopotrivă de fermierii autohtoni, dar şi de Comisia Europeană. De altfel, ministrul grec al Agriculturii, Makis Voridis, a trimis o scrisoare la Bruxelles, în care îşi exprima îngrijorarea cu privire la decizia României, considerând că aceasta încalcă principiile de bază ale Pieţei comune, cât şi ale Politicii Agricole Comune.
  5. Premierul Orban explica, în 10 aprilie, că măsura nu vizează ţările Uniunii Europene şi argumenta că „Din păcate, s-a transmis greşit informaţia, noi nu am interzis şi nici nu putem interzice exportul în ţări din Uniunea Europeană, suntem parte a Uniunii Europene, unde există libertate deplină de circulaţie a persoanelor, a mărfurilor, ca atare, interdicţia nu se referă la exporturile către ţări din Uniunea Europeană, ci către ţări care nu fac parte din Uniunea Europeană.” Măsura a fost eliminată cinci zile mai târziu prin Ordonanţa Militară nr.9
  1. Testarea bucureştenilor şi demisia ministrului Sănătăţii Victor Costache. Fix la o lună de la apariţia primului caz de coronavirus, dar deja în plin focar la Suceava, ministrul a propus testarea întregii populaţii din Bucureşti, proiect-pilot care îi aparţinea de fapt aceluiaşi Streinu Cercel, care, ulterior, împreună cu primarul Gabriela Firea l-a şi susţinut până a fost respins clar de guvern. „Am avizat un parteneriat şi un program care va demara rapid. Vrem să se testeze toată populaţia Bucureştiului printr-o serie de echipe care vor merge door to door (din uşă în uşă- n.red.), după modelul Coreei de Sud. Este foarte important să facem milioane de teste”, declara Victor Costache.
    Ulterior, ministrul a sugerat că a fost împins spre demisie, iar diverse informaţii spuneau că neînţelegerile din interiorul cabinetului erau mai vechi. În locul său, în plină pandemie, a fost numit ministrul secretarul de stat Nelu Tătaru.
  2. Nepublicarea cazurilor confirmate de coro-navirus pe judeţea fost o decizie controversată luată de Grupul de comunicare strategică la mijlocul lunii martie. Începând din 19 martie, Institutul Naţional de Sănătate publică a eliminat din centralizarea zilnică harta cazurilor cazurilor confirmate de coronavirus în fiecare judeţ, precum şi tabelul cu numărul total de îmbolnăviri pe judeţe. Au fost păstrate doar informaţiile legate de totalul îmbolnăvirilor, persoanele aflate în carantină şi a celor în izolare. Situaţia a provocat protestul media şi a mai multor organizaţii civice, care au transmis guvernului unmanifest prin care au cerut transparenţă. Zece zile mai târziu, Grupul de comunicare strategică relua publicarea transparentă a tuturor datelor.
  3. Intrarea bugetarilor în şomaj tehnic a fost o chestiune în care au declaraţiile contradictorii au fost la ordinea zilei. În 8 aprilie, premierul Ludovic Orban declara la un post de televiziune că se are în vedere un mecanism prin care să fie introduşi în şomaj tehnic şi angajaţii de la buget, care vor fi împărţiţi în două: „Jumătate din angajaţi lucrează 15 zile, restul de 15 zile urmând să fie într-o formă de şomaj tehnic -plătiţi la fel cum sunt plătiţi cei din şomaj tehnic, cu 75% – restul de 15 zile vin la muncă ceilalţi, care au stat în şomaj tehnic perioada respective”. Acelaşi lucru l-a spus şi ministrul muncii, Violeta Alexandru, care susţinea că are în pregătire un act normativ în sensul acesta: somaj tehnic „prin rotaţie”. Câteva zile mai târziu, mai exact pe 13 aprilie, ministrul finanţelor Florin Câţu spunea că nici vorbă, totul fiind discuţii în spaţiul public. „Nu există aşa ceva în discuţie în Ministerul Finanţelor Publice şi nu este ceva ce eu aş susţine în acest moment. Astăzi este nevoie de fiecare om în administraţia publică. În ceea ce mă priveşte nu am discutat aşa ceva, nu există un astfel de proiect”.
    Concluziile, le trag românii. Au acest drept ce decurge din dreptul inexorabil de a gândi singuri. (M.C.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Next Post

INFORMARE DE PRESĂ

Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Târgovişte informează utilizatorii din oraşul Titu că în data de 14.07.2020, în jurul orei 12,00, s-a produs un incident pe linia electrică subterană de 20 kV alimentată din Staţia 110/20 kV Titu, care a generat întreruperea alimentării cu energie electrică a 10 posturi de […]