100 de ani de la naşterea Păsării Măiastre a României

Date:

Maria TanaseIeri, 25 septembrie, s-au împlinit 100 de ani de la naşterea celei mai cunoscute interprete a cântecului popular românesc – Maria Tănase.
S-a iubit cu Brâncuşi până la nebunie, la înmormântarea sa au fost peste un milion de oameni, a fost agent, spion al Siguranţei Statului, a dus dorul românesc la New York şi l-a făcut să plângă pe Roosevelt, la Casa Albă. A cântat în turcă la Istanbul. A iubit Franţa ca pe o a doua patrie. A purtat Coco Chanel de parcă s-ar fi născut pe Champes Elysees şi nu în „Târgul Bucureştilor”, a făcut planeta să-şi ţină răsuflarea auzind al său teribil „Cine iubeşte şi lasă” şi „Până când nu te iubeam” şi nimeni, niciodată, n-a trecut prin preajma cântecului său fără să-şi audă inima bătând. Cu această ocazie, şi motorul de căutare Google şi-a schimbat logo-ul, prezentând o imagine cu artista, iar prima literă „O” este înlocuită cu un microfon la care Maria Tănase interpretează un cântec.
Supranumită Pasărea Măiastră, Edith Piaf a României sau Regina cântecului popular, Maria Tănase s-a născut pe 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor din Bucureşti. A fost al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârţa, judeţul Sibiu (Ţara Făgăraşului), şi al florarului Ion Coandă Tănase, din satul oltenesc Mierea Birnicii, de pe valea Amaradiei. Apare pe scenă, pentru prima dată, în anul 1921, pe scena Căminului Cultural „Cărămidarii de Jos” din Calea Piscului, la serbarea de sfârşit de an a Şcolii primare nr. 11, Tăbăcari, apoi pe scena Liceului „Ion Heliade Rădulescu”, unde a urmat doar 3 clase, fiind nevoită să se retragă pentru a lucra, alături de părinţii săi, la grădină.
Cariera sa propriu-zisă a început în anul 1938, când a prezentat un program de piese folclorice într-o emisiune radiofonică. Şi marele istoric Nicolae lorga a invitat-o să cânte la închiderea cursurilor de vară de la Vălenii de Munte, în septembrie 1938, şi a numit-o „pasărea măiastră”. În urma unei audienţe la Hanul Ancuţei, din al cărei juriu făceau parte nume celebre, precum Constantin Brăiloiu, Mihail Jora, arhitectul George Cantacuzino, Maria Tănase, acompaniată de maestrul Grigoraş Dinicu, a fost aleasă în unanimitate să reprezinte cântecul popular românesc pe continentul american, la Expoziţia Internaţională de la New York din 1939. Astfel, a cântat în faţa preşedintelui american Herbert Hoover, a lui André Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brâncuşi şi George Enescu.
În 1940, Garda de Fier distruge toate discurile existente cu Maria Tănase în discoteca Radio-ului, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic. Adevăratul motiv al acestei mişcări antisemite a fost faptul că în cercul de prieteni al Mariei Tănase se găseau şi o serie de intelectuali evrei sau democraţi, ca folcloristul Harry Brauner (cel care a cules, în 1929, cântecul prototip pentru „Cine iubeşte şi lasă”, frate al pictorului Victor Brauner) şi jurnalistul Stephan Roll (Gheorghe Dinu). A avut o relaţie cu premierul Armand Călinescu, ucis de un comando legionar. În octombrie 1940, cu ocazia unui turneu în Turcia, Maria Tănase a fost desemnată cetăţean de onoare al acestei ţări. În perioada războiului, alături de nume celebre ca George Vraca, dirijorul Ionel Perlea, Maria Tănase a participat la spectacole pentru răniţi, în spitale. În decembrie 1943, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, a fost invitată să cânte în faţa suveranilor Mihai I şi Regina mamă, Elena, a mareşalului Ion Antonescu şi a membrilor Guvernului român. În perioada 1953 – 1961, artista a înregistrat nu mai puţin de 24 de albume, din care patru, în limba franceză. În anul 1955, a primit Premiul de Stat, iar în anul 1957, a primit titlul de Artist emerit.
Cariera sa a fost brusc întreruptă la începutul anului 1963, când, fiind într-un turneu la Hunedoara, află că este bolnavă de cancer la plămâni. Întrerupe turneul, rugând-o pe Mia Braia să o înlocuiască. Pe 2 mai ajunge acasă, în Bucureşti, unde se stinge din viaţă la Spitalul Fundeni, pe 22 iunie 1963, la numai 50 de ani. După dispariţia sa, una din marile sale dorinţe i-a fost îndeplinită, şi anume ridicarea unei fântâni. În urmă cu 5 ani, de ziua Sfintei Maria, la intrarea în staţiunea Saturn, la iniţiativa unor admiratori ai artistei şi cu aprobarea primăriei Mangalia, a fost săpată această fântână. Ea este poziţionată la răscruce de drumuri, aşa cum şi-a dorit Maria Tănase, şi potoleşte setea trecătorilor. (S.Ş.)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Popular

Știri
Dâmbovița

Stop traficului de persoane! 

Exploatarea sexuală este cea mai întâlnită formă a traficului...

Este  o atenționare meteorologică de COD GALBEN ce vizează intensificări ale vântului

Vântul va avea intensificări în Dobrogea, sud-estul Moldovei, estul...

S-a adoptat un nou Cod Silvic

Noua legislație reglementează lupta digitalizată cu tăierile ilegale de...